Pentru a intelege mai multe despre originile religiilor de cursa lunga, nu e neaparat utila observarea celor noi (cum ar fi Scientologia), ele aparand cand se stiau deja destule despre lume si psihicul uman. E utila pana la un punct, absorbind anumite mecanisme – misiunea individului in lume, speranta salvarii, gandirea apocaliptica, ascetismul printr-un set strict de reguli etc.
Interesant e ca putem vedea astazi cum incepe fenomenul religios in comunitati primitive, putand face paralele cu inceputurile religiilor populare din prezent. Un caz paricular sunt “cultele cargo” din oceanul Pacific (Papua Noua Guinee, insulele Vanuatu etc).
https://allthatsinteresting.com/john-frum-cargo-cult
Pe scurt, ele au aparut in urma stabilirii temporare de baze ale armatei americane pe acele teritorii in timpul WWII, dupa o perioada de colonizare de catre britanici si francezi.
Localnicii, traind in conditii primitive, au perceput soldatii americani ca pe o civilizatie superioara, cu acces direct la divinitate. Au fost fascinati de avioane, de unde picau pachete, uneori aterizand aproape de casele lor, cu provizii nemaivazute.
Pe insula Tanna a aparut cultul lui John Frum (probabil, John from Alabama, sau ceva de genul). Identitatea lui e inca neclara; unii spun ca ar fi fost un profet american, iar altii un soldat (varianta a doua fiind mai probabila).
El le spusese (sau asa au inteles) ca americanii aveau sa se intoarca sa civilizeze locul si sa le aduca multe provizii. Evident ca nu s-au intors dupa ce s-a terminat razboiul, neavand motive.
Pe aceeasi insula exista un trib ce venereaza un zeu numit Tom Navy (presupun, in urma cunoasterii unui tip numit Tom din marina americana, acum ridicat la rang de divinitate).
In ziua de azi, exista inca triburi care inca ii asteapta cu devotament religios, gandindu-se ca daca respecta anumite ritualuri, vor vedea iarasi avioanele cu acele misterioase pachete. Si-au facut uniforme (vazand ei ca militarii se imbracau la fel) si au improvizat piste de aterizare, crezand ca asa vor atrage acele avioane, de mult scoase din uz, din nou. Asta din anii ‘40, secolul trecut. Doua-trei generatii au crescut cu ideea asta precisa de salvare si venerarea lui John Frum, respectiv Tom Navy, doi insi intalniti lapidar, pe care nu aveau sa ii mai vada vreodata. Cam asa cu “profetii” ajunsi la nivel de zei, independent de vointa lor. Iluzia si speranta pot pleca de la orice.
Cautand pe net, observ ca exista o industrie a turismului pe insula, insa pe sistemul clasic, fara a afecta viata localnicilor, ce inca traiesc in cocioabe de lemn, turistii vanzandu-i ca pe curiozitati, mai ceva ca intr-un safari. In ziua de azi, cu turism si tot tacamul, inca nu au percutat ca nu a fost nimic divin la mijloc. Credinta intarita de generatii persista. Inca mai tin sarbatorile si il asteapta pe John Frum.
Așa că deocamdată ne „construim” trecutul cum putem și noi. Adică pe baza vestigiilor arheologice, a mărturiilor istorice, a observațiilor asupra unor societăți tribale, coroborate cu speculațiile noastre logice.