Nu trebuie deloc sa le respingi. Fac parte din patrimoniul cultural al umanitatii. Trebuie doar sa faci o demarcare foarte clara intre ele si realitate.
Pot sa pun o intrebare? De ce nu mai apar noi mituri si in ziua de azi? Si le avem tot pe cele vechi de mii de ani?
Imaginatia a fost motorul stiintei cand a venit vorba de inovatii si a te folosi de ceea ce sti pentru a construi ceva nou, cand a venit vorba de descoperiri, observatia a fost motorul numarul unu. Cand s-a descoperit prima data ADN-ul, oamenii de stiinta nu s-au apucat sa isi imagineze ei cum ar arata, ci au facut experimente si le-au studiat. Nu au pus nimic supranatural in locurile unde nu au inteles cum functioneaza, ci au continuat sa cerceteze, pana cand au avut posibilitatea sa il vada si la microscop. La fel cu orice descoperire din domeniul stiintei, nu tine de imaginatie, ci de cercetare- care e validata daca mai multi care studiaza o problema ajung la aceeasi concluzie. Pentru ca altfel nu ar mai fi stiinta, daca ar fi doar imaginatie - pentru ca 10 oameni = 10 imaginatii diferite, unde mai e realitatea?
Povestile cu zei ale oamenilor pot fi ce spui tu, pot fi povestile oamenilor despre ET, daca esti adept al astronautilor antici. Ca poveste, si ca posibilitati de folosire a imaginatiei, e un domeniu fabulos, dar nu stiintific. Pentru ca nu e sprijinit de dovezi. Un basorelief maias ciudat, sau o hieroglifa egipteana cu aspect de masinarii moderne nu tin loc de dovezi, pentru ca nu asa functioneaza stiinta.