A fost bun xanaxul dar la mine nu mai are nici un efect. Am luat odata 30 pastile, am dormit 8 ore dupa care am aiurat putin si mi-am revenit. Nu am facut sevraj pentru ca luam si pastile anti sevraj.
Cum pot sa scap de medicamente ?
Început de flo_74, Lun 15 mai 2006 · 95 răspunsuri · 91.358 vizualizări
Cu vointa poti scapa.
Acuma serios. Orice invatz are si dezvatz.
eu de 5 luni nu pun medicamente in gura !
doar vitamine !
si la nabi de ...
racelile dureaza tot asa demult darsunt mai usor de suportat !
:)
industria de medicamente ! Hmmm !? e o tema aparte ! :)
De orice medicament v-ati lasa eu recomand sa va lasati incetisor, scazand doza cu cate putin, nu cold turkey. Alta metoda ar mai fi sa opriti brusc "aportul", inlocuind medicamentul cu altul/altele din aceeasi clasa, insa pe termen scurt, exact cat v-ar tine sevrajul. Iar daca sunteti anxiosi mai bine ati continua sa luati medicamente. Stiu cum este cu dorinta de a fi liber, de a nu mai depinde de meds, insa uneori e mai bine cu decat fara. Am invatat-o pe mine insami.
Ptr cei ce spun ca Xanax este "antidepresiv usor": alprazolamul este o benzodiazepina, este neuroleptic, anticonvulsiv, anxiolitic, numai antidepresiv NU E.
Miticamicutul2 a scris:eu de 5 luni nu pun medicamente in gura !
doar vitamine !
si la nabi de ...
racelile dureaza tot asa demult darsunt mai usor de suportat !
:)
industria de medicamente ! Hmmm !? e o tema aparte ! :)
Ia incearca tu sa iei cativa ani xanax sau leponex sa te vad dupaia cum te lasi. Vorbesti ca sa te afli in treaba 
ontopic: fratelo a reusit sa scape de vreo 4 medicamente doar cu ceai verde.... treptat, bineinteles,in colaborare cu terapeutul .
buna ziua! locuiesc in Prahova si aici am avut sansa sa cunosc un psiholog foarte diferit de ceea ce stiam eu despre psihologi. am fost la el pentru exact aceasta dependenta de medicamente de care se vorbeste in topic. greseala am facut-o ca urmare a confuziei mele de a ma adresa unui psihiatru inaintea unui psiholog, cum este normal. nu cred ca este important sa vorbesc despre ce medicamente luam, ci despre metoda cu care am scapat de aceasta dependenta, cred eu pentru tot restul vietii.
concret omul asta mi-a explicat, in termenii cei mai accesibili mie, cat de nenorocite sunt medicamentele, nu numai in cazul meu,ci la modul general si anume: anumite dezechilibre pe care atat psihicul cat si organismul le inregistreaza din varii motive, provoaca efecte specifice ca manifestare. aceste dezechilibre sunt datorate fie excesului, fie deficientei.
medicamentele administrate functie de aceste stari "restabilesc" cu efect imediat( CE SIMPLA AR FI VIATA, NU?) tocmai aceste dezechilibre. DAR marea drama care are loc, aproape in acelasi ritm cu cel al efectului medicamentelor, este ca organismul isi incetineste pana la (aproape)anulare functia specifica pentru rezolvarea normala a dechilibrului in cauza, acest rol fiind jucat in mod dominant si impunator de medicamentele luate. cu timpul aceste functii sunt aproape anihilate si de aici dependenta tot mai mare de medicamente, la care este f. important sa se sublinieze efectele secundare.ce va spun aici este fff pe scurt! cert este ca concluzia la care am ajuns a fost: sa nu mai aud de MEDICAMENTE! DA, am inteles in sfarsit ca nu am de ce sa mai am de-a face cu ele vreodata.este clar ca ceea ce pana acum era BINE (in psihicul meu)datorita medicamentelor, dupa aceasta intelegere corecta a efectului acestora, in psihicul meu lucrurile s-au intors la 180 grade! am uitat sa precizez ca psihologul in discutie( nu-i dau numele decat daca mi-ar da acordul! sper sa nu afle despre ceea ce fac aici!) nu a vrut sa stea de vorba cu mine decat dupa ce i-am adus o serie de analize de sange, urina, eeg, plamani, ficat, rinichi, pe motiv ca orice dezechilibru de natura psihica are intotdeauna o baza fizica.niciodata nu primeste pe cineva fara aceste analize! intradevar analizele au ajutat enorm in a afla unde ma aflam cu sanatatea si mai ales cu efectele datorate medicamentatiei. pot spune ca aproape de dezastru este termenul corect, avand in vedere varsta mea de nici 25 ani! ei bine psihologul de care vorbesc s-a luminat la fata si mi-a spus ca, da , imi va prelua cazul, in ideea ca ma va ajuta.se pare ca il intereseaza cazurile care il provoaca, cred. auzisem ca nu face acest lucru decat daca sunt nu stiu ce conditii, sa nu fii alcoolic sau sa nu te fi drogat, ceva de genul asta. recunosc ca a fost nevoie de 4 ore( 2 sedinte de investigare majora) pt a stabili o anamneza cat mai obiectiva. mi-a prins bine ca am invatat si sa vorbesc , ba chiar sa gandesc in termenii de specialitate. ca sa nu fiu prea lung in descriere, aproape un an a durat intreaga terapie, dar astazi sunt un cu totul alt om ceea ce conteaza cel mai tare.iar analizele de astazi,... o iubire! 
sper ca am fost de ajutor pentru cei care au nevoie!