flori de camp: am tot cautat topicul in care ai scis despre avort dar nimic, ma poti ajuta?
Intrerupere de sarcină
Început de harald, Lun 15 mai 2006 · 261 răspunsuri · 97.113 vizualizări
cocacola a scris:flori de camp: am tot cautat topicul in care ai scis despre avort dar nimic, ma poti ajuta?
nu mai stiu cum se numea 
dar am scris ceva si ieri, in topicul deschis de tine. in completare ce as putea spune? eu am un organism destul de rezistent. si intotdeauna am apelat la anestezia generala. deci nu am simtit nimic in timpul chiuretajului. dupa..au fost dureri, dar le-am suportat cu stoicism. la utlimul, am fost singura. dupa o ora am plecat asa ametita cum eram, desi asistenta a incercat sa ma opreasca. pur si simplu nu mai vroiam sa stau acolo. am luat taxiul, am plecat acasa si m-am culcat. nu mi-a trebuit nimic. a 2a zi am fost la job ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. dar primele 2 zile a fost groaznic sa stau pe scaun.
decizia apartine fiecaruia. fiecare are dreptul la a lua propriile decizii. dar nu recomand nimanui sa faca un avort. mai bine folosesti anticonceptionale si prezervativ, decat sa ajungi la un chiuretaj. daca nu as fi fost singura si cu un copil acasa, nu faceam ultimul chiuretaj. de atunci sunt mult mai precauta. dar ideea este ca toate acele chiuretaje au avut totusi si o urmare. sarcina pe care am avut-o, a fost una cu probleme. am avut sarcina preavia care prezinta un mare grad de risc de avort spontan. este un lucru destul de rara intalnit la o prima sarcina si mai ales ca nici nu au fost antecedente in familie.
am o vecina care a facut un singur avort la viata ei. de atunci nu a mai putut ramane insarcinata. are peste 40 de ani, e singura si regreta ca nu are un copil macar.
poate ca nu esti insarcinata (nu ne-ai mai spus nimic din acest punct de vedere) dar pana si faptul ca banuiesti si vrei sa faci un avort (iti inteleg situatia) ar trebui sa te determine sa-ti iei mai multe masuri de precautie.
durerea fizica de moment este una peste care se poate trece. dar urmarile psihice si chiar si cele fizice (in cazul in care chiuretajul se lasa cu urmari cum am precizat mai sus) iti vor da intr-o buna zi remuscari peste care nu este chiar asa de usor de trecut.
bafta 
Concluzia - daca nu esti insarcinata, "beleste ochii" de-acu inainte, ca e mai sanatos... Vezi acuma cat stres aduni? lasa, poate o sa fie bine. Si poate dac-o mai fi vreo "data viitoare", n-o sa te mai repezi asa la avort...
Nu e dracul chiar asa de negru. E mai greu pana te obisnuiesti cu ideea. Pe urma incepi sa vezi altfel lucrurile. Un copil e un dar si o bucurie negraita.
Amarena a scris:Concluzia - daca nu esti insarcinata, "beleste ochii" de-acu inainte, ca e mai sanatos... Vezi acuma cat stres aduni? lasa, poate o sa fie bine. Si poate dac-o mai fi vreo "data viitoare", n-o sa te mai repezi asa la avort...Nu e dracul chiar asa de negru. E mai greu pana te obisnuiesti cu ideea. Pe urma incepi sa vezi altfel lucrurile. Un copil e un dar si o bucurie negraita.
tu cu cine vorbesti?
o clinica din romania:
intri si spui - am programare. fusesei consultata de mai multe ori in zilele precedente si ti se explicase totul, asa ca incercai sa te linistesti ca o sa fie, intr-un fel, bine.
si asa, pana sa te cheme in sala, fumezi ca turbata la foc automat. iti tremura picioarele si te tot intrebi "cum mama naibii s-a putut intampla?". ceva n-a mers bine. chiar si doctorii au ridicat din umeri neputinciosi: "pai ... n-ar fi trebuit sa apara sarcina...". copiii - o binecuvantare! in cazul tau - un blestem. acum. nu acum, ti-i doresti, dar mai tarziu, atunci cand vei putea sa le oferi o viata, nu sa le-o distrugi nascandu-i.
vine asistenta si te invita in sala. acolo vorbesti cu o doctorita care te intreaba cateva lucruri de rutina si-ti completeaza o fisa.
apoi ti se da un halat si o cheie si esti indrumata spre vestiar unde te schimbi, iti pui hainele in dulapiorul dotat cu de toate si incui. cheia o vei avea la tine, atarnata de gat, in timpul operatiei. te gandesti brusc, amuzata - pai mi se face anestezie generala, asa ca ce rost are unde sta cheia? oricum n-o sa stii de tine vreo 2-3 ore...
iesi din vestiar inca zambind de stupizenia situatiei, te asezi pe un scaun si simti brusc ca nu mai poti respira. noroc cu scaunul, se pare ca te-ai asezat la timp, pentru ca picioarele nu te mai asculta. iti doresti din tot sufletul sa spulberi usa si sa fugi pe hol in bratele iubitului. stii ca e dincolo, asteapta cu groaza sa te vada. ai avut cateva caderi nervoase in ultimele zile si se gandeste speriat cum sa te sustina si ce sa-ti spuna. de multe ori doar te ia si te tine in brate cateva minute lungi si...te simti mai bine. te gandesti ca va veni si timpul cand veti fi o familie fericita.
furata de ganduri nici nu observi ca ti-ai infipt unghiile in mana si pielea iti arata de parca ar fi facut razboiul. iti atrage atentia una dintre asistente: "ce ati patit la mana?". te uiti ca prin ceata. iti e greu sa mai desclestezi falcile si sa pronunti ceva. incerci totusi "nu pot respira prea bine". ti se ia imediat tensiunea. "face atac de panica" - vine raspunsul unei alte doctorite. mai, dar cate doctorite o fi avand clinica asta, ca nu parea prea mare privita de afara? te miri si tu de gandurile tale si-ti vine sa-ti tragi o palma peste frunte. daca poti! ca inca nu esti in stare sa schitezi vreun gest...
esti in sfarsit chemata de doctorita ta. o figura cunoscuta... nu e ea prea draguta dar macar e ferma si asta te mai dezmorteste. vede ca esti speriata de bombe si te sustrage abil cu intrebari aiurea la care, raspunzand mecanic, nu mai ai timp sa gestionezi situatia si te duci cu valul. o asistenta te suie pe masa si te aseaza comod, cu picioarele sprijinite pe suportii metalici. brrrr... ce enervant. noroc ca-s numai femei... dar la o adica putea fi si presedintele tarii, ca tot n-ai fi reactionat.
in timp ce ti se face anestezia si esti pusa sa numeri de la o suta inapoi, ca numai de matematica iti arde acum, printre ultimele balmajeli o rogi pe doctorita sa te trezeasca, sa nu mori sub anestezie. asistenta se lupta cu tine pentru ca daca nu te linistesti nu-si face anestezia efectul. incepi sa te simti absolutamente dubios. vezi niste luminite...auzi niste voci...e ciudat, parca esti treaza, dar parca nu...totusi nu dormi dar nu poti lega nici un gand coerent. si luminitele se fac mari cat niste neoane din tavan, dupa care realizezi ca de fapt alea sunt. neoanele. lampile din sala. te-ai trezit sau abia acum ai adormit de-a binelea?
nu, n-ai tu norocul ala. langa tine o asistenta grasa (pe asta n-am vazut-o...) te instruieste "tine asta intre picioare si hai pe scaun". incerci, desi nu te ajuta muschii, sa fixezi un tampon cu vata. noroc cu scaunul. esti ca la curse, inca nu te-ai trezit, dar belesti ochii cat cepele ca sa vezi unde te duc. ah, nu prea departe, o camera si un holisor si zup! in pat pana la noi ordine.
ai dormit? nu prea stii. si ceasul de pe perete are ora 9 unde ar fi trebuit sa fie 12. astia fac misto de tine... ba nu, esti tu culcata. in paturile alaturate alte 3 femei. una doarme, alta plange, alta nu stii ce face si nici macar nu te intereseaza. tu asculti radioul si te apuca niste nervi de ai vrea sa dai cu toate de toti peretii. da' ti-e prea lene. uuuffff, ce rau e sa te manance urechea. trebuie sa-ti ridici mana pana acolo. imediat trebuie sa te ridici si tu, ca au venit ordinele de la comenduire si nu te mai lasa intinsa.
te duci pe un fotoliu si o consolezi pe o tanti tare draguta si care se pare ca se simte rau din toate punctele de vedere. te uiti urat la asistenta care-ti spune "las-o ca-si revine singura". ai scoate si limba la ea...daca nu ti-ar fi frica ca te bate.
mai faci conversatie, mai una, mai alta... ai fuma o tigara. brusc - ce pacatosenie - iti revii la gandul unui fum si anunti ca vrei sa pleci. esti condusa la vestiar si faci operatia inversa cele de acum cateva ore. mamaaa...ce-a zburat timpul. iesi si nu mai apuci sa zici nimic. el iti sare de gat si te ia in brate. o tigara fumata la aer curat si pe urma taxiul acasa. nu prea te doare nimic dar oricum nu faci nimic. el are totala grija de tine, nu ai voie sa misti un deget. ei, bine, treaca de la el, limonada te lasa s-o bei singura.
apoi te duce in pat, te ia in brate si iti sopteste: n-o sa se mai intample niciodata asa ceva.
dar tu deja stii asta...
flori de camp a scris:tu cu cine vorbesti?
Cu cocacola. Si nu numai 
dark_light a scris:o clinica din romania:
Pot sa fac o gluma?
Te-ai gandit sa "te faci" scriitoare?
Amarena a scris:am avut acelasi gand citindPot sa fac o gluma?Te-ai gandit sa "te faci" scriitoare?
dark_light a scris:o clinica din romania...
'dark_light', chiar ai face un bine omenirii sa publici cateva texte de acest gen
am ras cu lacrimi si am plans zambind
blestemul si binecuvantarea mea... faptul ca "am pix"...
Adevarul este ca nu am auzit niciodata o femeie vorbind despre ceea ce a simtit. Poate daca as fi stiut ce presupune as fi fost mai atenta. Poate...Dar ce rost mai au vorbele acum?!
Aici gasiti primul topic despre avorturi: http://www.roportal.ro/discutii/ftopic7984.html
Editat Mar 16 mai 2006 16:12
ariana2006 a scris:Adevarul este ca nu am auzit niciodata o femeie vorbind despre ceea ce a simtit. Poate daca as fi stiut ce presupune as fi fost mai atenta. Poate...Dar ce rost mai au vorbele acum?!
au...poate. pentru cele care pot ajunge in aceasta situatie.