Intuiția între psihologie și metafizică

Aveți intuiții? Și dacă, da, ce-ar fi intuiția asta? O certitudine inefabilă? O voce lăuntrică? „O chestie” bazată pe experiență? Cel de-al șaselea simț? 

Hai la discuții!

PeSe1: Ca de obicei, legai câinii, undeva în spatele curții, așa că puteți veni la discuții și la datul cu părerea pe această temă.  

PeSe2: Ca să nu veniți cu mâna goală, puteți veni fiecare (după cum vă lasă mintea, inima și literatura),  fie cu o cafea, fie cu un suc de fructe, o țuică, un pahar de vin, o bere, niște semințe, adică ceva acolo, astfel încât să meargă treaba la un taifas și festin virtual. 

Intuitia pana acum a fost singurul adevar pentru mine. Tind insa sa mi-o pierd atunci cand fac obsesii pentru idei, lucruri sau persoane.

Moama, ce subiect sexi!

Chiar acum îl citesc pe Berdiaev. Vorbește despre omul transcendental, adevăr și revelație. Despre lumea obiectivata, pur rațională - cu scop pur socio-utilitar și de iluminarea prin spirit și evoluție. Nu poți primi iluminare, fara a evolua, da, inclusiv pe plan rațional. Dar nu exclusiv.

Cam asta este intuiția - o revelatie. Care nu se poate atinge, decât prin propria evoluție, in general, dar nu obligatoriu.

PS: ai ajuns la întâlnirile de la Noua Acropola? Tot am uitat sa te întreb.

Intuitia, daca o ascultam, ne transpune intotdeauna acolo unde trebuie sa fim, adica pe calea benefica, calea frumoasa. 

De cele mai multe ori nu tinem cont de "soaptele" intuitiei si atunci, chiar daca pe moment ne zicem : "Uau! Este bine, este comod asa, nu are rost a ma "complic"!...",  ne apar in cale "atentionari" (uneori blande, apoi tot mai putin blande...). Dupa aceea incepem sa intelegem ca toate (ni) se-ntampla ( nu numai noua , ci si a tuturor celor "implicati"... sa zic asa) deoarece nu ne-am ascultat "ghidarea launtrica", cum i se mai spune Intuitiei!

Sherlock a scris:

Intuitia pana acum a fost singurul adevar pentru mine. Tind insa sa mi-o pierd atunci cand fac obsesii pentru idei, lucruri sau persoane.

Yep, interesant Krishnamurti. Încearcă să facă distincția dintre „intuiție” și „insight”, insistând mai mult pe insight. 

Și pentru mine intuiția e importantă. Și da, se parte că tindem s-o scăpăm atunci când avem anumite obsesii sau când suntem foarte implicați emoțional. 

Stu' a scris:

Moama, ce subiect sexi!

Chiar acum îl citesc pe Berdiaev. Vorbește despre omul transcendental, adevăr și revelație. Despre lumea obiectivata, pur rațională - cu scop pur socio-utilitar și de iluminarea prin spirit și evoluție. Nu poți primi iluminare, fara a evolua, da, inclusiv pe plan rațional. Dar nu exclusiv.

Cam asta este intuiția - o revelatie. Care nu se poate atinge, decât prin propria evoluție, in general, dar nu obligatoriu.

PS: ai ajuns la întâlnirile de la Noua Acropola? Tot am uitat sa te întreb.

Subiect sexi? Marfă! Chiar nu m-am gândit la asta, însă dă bine! 

Că intuiția ar fi un soi de revelație, mi se pare ok. Deși io aș zice colea că se poate atinge, exclusiv și obligatoriu, numa' prin propria evoluție.

N-am ajuns. Poate îmi voi face timp să încerc să văd despre ce e vorba. Însă nu prea mi-e clar, deocamdată, cam ce se vrea să fie aceasă Noua Acropolă.

LuciaD a scris:

Intuitia, daca o ascultam, ne transpune intotdeauna acolo unde trebuie sa fim, adica pe calea benefica, calea frumoasa. 

De cele mai multe ori nu tinem cont de "soaptele" intuitiei si atunci, chiar daca pe moment ne zicem : "Uau! Este bine, este comod asa, nu are rost a ma "complic"!...",  ne apar in cale "atentionari" (uneori blande, apoi tot mai putin blande...). Dupa aceea incepem sa intelegem ca toate (ni) se-ntampla ( nu numai noua , ci si a tuturor celor "implicati"... sa zic asa) deoarece nu ne-am ascultat "ghidarea launtrica", cum i se mai spune Intuitiei!

 E frumos ce spusăși colea.

Da, e un deziderat să ne ascultăm intuiția, cu specificația că uneori intuiția noastră poate fi diluată, dacă pot spune așa, de propriile noastre obsesii sau prejudecăți.

Vriies a scris:

Da, e un deziderat să ne ascultăm intuiția, cu specificația că uneori intuiția noastră poate fi diluată, dacă pot spune așa, de propriile noastre obsesii sau prejudecăți.

Da, intuitia noastra poate fi pusa la incercare si chiar se-ntampla asa, aparand chiar si "prieteni" care sa ne deturneze "bine" ..., dar si acest aspect este in ordine, tocmai pentru a ne face sa fim siguri de ea.

LuciaD a scris:

Da, intuitia noastra poate fi pusa la incercare si chiar se-ntampla asa, aparand chiar si "prieteni" care sa ne deturneze "bine" ..., dar si acest aspect este in ordine, tocmai pentru a ne face sa fim siguri de ea.

Bun. Tu ești sigură de intuiția ta. 

Trei întrebări simple am și io pentru tine:

1. Va câștiga Simona Halep vreunul din cele două turnee mari din China de anul ăsta,  adică Wuhan sau Beijing?

2. Cine-i va lua locul lui Dragnea în fruntea PSD-ului?

3. Pe cine iubesc io, mai mult și mai mult, de pe acest forum?

Eh, acum să te văd! Zi-le repede! 

Stiu ca nu imi sunt adresate intrebarile, dar as vrea sa spun ca la mine intuitia apare doar spontan si de la sine, niciodata la comanda.

Raspunsurile la intrebarile tale ar fi mai degraba predictii.

Se pot numi intuitie doar daca Lucia s-a gandit la ele inainte sa intrebi tu....

Vriies a scris:

Bun. Tu ești sigură de intuiția ta. 

Trei întrebări simple am și io pentru tine:

1. Va câștiga Simona Halep vreunul din cele două turnee mari din China de anul ăsta,  adică Wuhan sau Beijing?

2. Cine-i va lua locul lui Dragnea în fruntea PSD-ului?

3. Pe cine iubesc io, mai mult și mai mult, de pe acest forum?

Eh, acum să te văd! Zi-le repede! 

 Hai ca esti dragut! Raspund provocarii, ca este de bun simt, sa zic asa, dar sa nu te apuci sa ma ocarasti, daca n-o sa fie asa..., sa fim bine intelesi! N-o sa reactionez la vreo "ocara" "lansata", deoarece asa mi-a soptit "o viorea", adica intuitia mea! ("N-am gasit alta rima!") (Cu virgulele, parantezele si alte alea sa vina cine-a mai venit si sa "lanseze...", ca aci sunt, chiar prezenta-n viata lui, din pacate , din fericire, om intelege noi maine, vorba aia!)

1. Nu

2. Nimeni

3. In orice caz, nu pe mine

Sherlock a scris:

Stiu ca nu imi sunt adresate intrebarile, dar as vrea sa spun ca la mine intuitia apare doar spontan si de la sine, niciodata la comanda.

Raspunsurile la intrebarile tale ar fi mai degraba predictii.

Se pot numi intuitie doar daca Lucia s-a gandit la ele inainte sa intrebi tu....

Eh, poate să răspundă oricine, nu-i bai.

Corect, ai sesizat bine. Dar în aceeași măsură e implicată și intuiția.

LuciaD a scris:

 Hai ca esti dragut! Raspund provocarii, ca este de bun simt, sa zic asa, dar sa nu te apuci sa ma ocarasti, daca n-o sa fie asa..., a fim bine intelesi (desi n-o sa reactionez la vreo "ocara" "lansata", deoarece asa mi-a soptit "o viorea", adica intuitia mea! ("N-am gasit alta rima!")

1. Nu

2. Nimeni

3. In orice caz, nu pe mine

Cum să te ocărăsc? Poi se poate? 

Ai răspuns prompt și ai de la mine o garoafă și un pupic! Virtuale, bianseur! 

Eh, dar o să mai vorbim dacă intuiția ta a funcționat...