Început de Ravl, Dum 14 mai 2006 · 63 răspunsuri · 23.570 vizualizări · închis
ajungm intr-un punct, poate doar unii ajung chiar din vina lor, insa ce faci, incotro te indrepti?
mai exista cale de intoarcere, va fi intoarcerea ceea ce ai sperat?
este divorţul, un act de laşitate sau de curaj?
cum supravietuieşti in continuare?
nu voi răspunde la mesaje, doar le voi citi ...aş aprecia insă, sinceritatea voastră, drept pentru care -vă mulţumesc anticipat !
Editat Dum 14 mai 2006 20:45
cum adica nu raspunzi la mesaje ci doar vei citi?....daca esti in situatia de a divorta trebuie sa cantaresti f bine ambele variante si sa analizezi ce e in sufletul tau.
daca casatoria devine un compromis atunci cu siguranta divortul e o buna alegere......
Divortul e o noua perspectiva........(parerea mea)
Mie mi se pare cel mai tampit lucru sa-i spui cuiva sa divorteze, fara a cunoaste ce probleme sunt in acea relatie.... .....asa ca Raul...da-ne situatii sa comentam 
...ce face ea si ce face el 
mirelutza a scris:Mie mi se pare cel mai tampit lucru sa-i spui cuiva sa divorteze, fara a cunoaste ce probleme sunt in acea relatie....
daca te referi la mine ai dedus fff gresit, eu am raspuns conform temei......si o castorie-compromis nu e decat o "afacere".....care ti-e neclaritatea?
Sailor-Moon a scris:daca te referi la mine ai dedus fff gresit, eu am raspuns conform temei......si o castorie-compromis nu e decat o "afacere".....care ti-e neclaritatea?
....scuze ca s-a interpretat
mirelutza a scris:
se mai intampla....nu-i nici o suparare
Daca casnicia este pe butuci, normal ca trebuie sa divortezi. Doar nu stai intr-o relatie care te face nefericit. Nu este nici curaj, nici lasitate. Este ceea ce trebuie sa faci in cazul in care relatia nu mai functioneaza.
Daca as fi in situatia asta, as lua o foaie de hirtie, as imparti-o in doua pe verticala. In partea stinga as scrie lucrurile pe care le-as cistiga daca as divorta. In partea dreapta as scrie lucrurile pe care le-as pierde. Apoi as citit totul cu atentie, de sute de ori si daca chiar nu mai exista nimic, probabil as lua o hotarire. Stiu sigur ca nu toti avem acelasi sistem de valori si in situatii similare, oamenii ar lua hotariri diferite in functie de prioritatile lor. E usor sa divortezi, e greu sa divortezi, e lasitate si e act de curaj totodata. Totul se raporteaza la axa noastra proprie de valori si la ceea ce asteptam de la viata cu adevarat. Chiar asa sa se schimbe oamenii de drastic in timpul casatoriei incit sa ne faca sa nu-i mai vrem linga noi? Ce ne-a atras la ei in primul rind cind ne-am casatorit? Imposibil sa nu mai existe nimic din ceea ce exista la inceput.Uitat-va bine la cei de linga voi, uitati-va cu scopul de a-i intelege, de a vedea lumea prin ochii lor. E groaznic sa faci schimbari dramatice in viata ta pentru cauze tranzitorii, pentru o nebunie de moment. Citeodata divortul e singura solutie pe care o vedem pentru ca probabil ceva (sau cineva) a alterat cuplul. Cumplit lucru sa incepi sa iti construiesti fericirea pe nefericirea altora, mai ales cind nu esti sigur ca actionezi cu mintea limpede. Numai atunci intervin mustrarile de constiinta. Act de curaj sau de lasitate?! Depinde cine te judeca, nu?...
Editat Lun 15 mai 2006 02:38
Nu cred sa fie nici curaj ,nici lasitate...in zilele noastre este un lucru aproape normal...ajungi la o varsta cand nu mai sunteti pe aceasi frecventa..in loc sa va apropie timpul,anii petrecuti impreuna ..va instrainati...Daca nu sunt copii la mijloc,poate e bine s-o ei de la capat..insa daca sunt copii...mai trebuie lasat nitel egoismul deoparte..nu va mai ganditi la voi,in fond fericirea unui om ar trebui sa fie si fericirea copilului..in fine...solutii exista mereu,pentru a face in asa fel incat sa fie bine pentru toti.