Apreciez că traficanții de aparatură psihotronică (sau de "servicii" aferente acestei aparaturi) sunt în echipă cu companiile de marketing și intermedieri și negociatori sau consultanți de tot felul (chiar și de matrimoniale).
Oricum, nu era greu de ghicit cum apare banul gros și aparent legal: din intermedieri în care se face abuz de aparatura psihoelectronică. Această practică "profesionistă" ar putea fi lejer numită "trafic de influență". Prosperitatea din ultimii ani a companiilor de intermediere pe tot mapamondul îmi apare în sfârșit explicabilă: se datorează, comercializării, în secret, a acestei tehnologii militare (contactul la distanță cu creierul angajaților sau subordonaților), așa încât să fie forțate între civili contracte dezechilibrate.
La bază, se practică "îndulcirea" clientului ca să plătească pe un apartament, casă, job, mașină... soție sau alte tipuri de contracte atât cât nu face. Sigur că se poate și întoarce foaia și genera sentimente de repulsie, teamă sau disconfort față de o afacere. Din aceste manevre, intermediarii împușcă diferențe groase de preț

