România
Roportal.ro

Nu gasesc o solutie

Început de eu7777, Mar 12 iun 2018 · 26 răspunsuri · 2.896 vizualizări

eu777710 mesaje#21
Gaslight a scris:

Absolut deloc; iubirea sanatoasa nu este asa.

Ce ar fi nesanatos un iubirea mea?

The Unknown45.704 mesaje#22
eu7777 a scris:

Da, cred ca sunt dependenta sentimental de el dar pana la urma cred ca asa este iubirea, nu?

Iubirea este un sentiment pur fara nici o conditie!!!

Cand te indragostesti de un cersetor cu tenisi in 2 culori, ca ceva te atrage peste masura de el se cheama iubire adevarata!!!   Se intampla rar ca tot mai multe conditii punem in ultima vreme inaintea sentimentului pur, dar s-a auzit si din aceste cazuri spre nefericirea multori familii.

Gaslight1.437 mesaje#23
eu7777 a scris:

Ce ar fi nesanatos un iubirea mea?

Toate aceste framintari ale tale ma duc cu gindul la o casnicie abuziva. Doar atunci cind esti intr-o relatie abuziva simti ca esti dependent emotional de partener, acest lucru neaparind alaturi de un parter normal si echilibrat. Ideea este ca el este cel care (constient sau nu) te face sa fii dependenta de el. 

Citeste asta si vei intelege mai multe:

https://thoughtcatalog.com/john-w-howell/2013/05/a-narcissists-love-letter/

Nu stiu daca sotul tau este narcisist sau nu, dar este un punct de plecare ca oricare altul daca tot ai inceput sa-ti pui intrebari si vrei sa cauti raspunsuri.

Editat Mie 13 iun 2018 14:22

LuciaD9.699 mesaje#24

In link-ul pe care l-am postat scrie (printre altele) asa:
 

" -Atunci de ce stai langă el?

 -Pentru că îl iubesc.”

" Astfel de replici descriu de fapt comportamente disfuncționale. Da, dragostea este un aspect important în viețile noastre și așa ar trebui să fie, insă iubirea nu ar trebui să fie confundată cu a ne lasă răniti, nerespectați, manipulați sau abuzați. Se intamplă să iubim oameni care nu sunt buni pentru noi și cel mai sănătos ar fi să acceptăm acest lucru și să nu ne lăsăm să fim în situații unde nu avem respect deplin. "

eu777710 mesaje#25
The Unknown a scris:

Iubirea este un sentiment pur fara nici o conditie!!!

Cand te indragostesti de un cersetor cu tenisi in 2 culori, ca ceva te atrage peste masura de el se cheama iubire adevarata!!!   Se intampla rar ca tot mai multe conditii punem in ultima vreme inaintea sentimentului pur, dar s-a auzit si din aceste cazuri spre nefericirea multori familii.

Si care e conditia in cazul meu?

Davi_3.672 mesaje#26

Dacă tot iti place să trăiești sentimentul de îndrăgosteală, iar soțul tău nu iti mai poate hrăni acest sentiment, cel mai sănătos este să te separi. 

Altfel, este doar o victimizarea forțată. 

Amarena44.473 mesaje#27

Copilul contează, nu sentimentele tale?

E în regulă să te gândești la binele copilului, e normal, ești mamă. Dar a te gândi și la tine, la ce-ți dorești pt tine, personal, nu te face o mamă rea. Copilul tău e deja mare, poate înțelege unele lucruri, teoretic. Asta dacă nu cumva l-ați crescut așa, într-o bulă în care el crede că e totul roz. Dar chiar și-așa, i se pot explica unele lucruri.

Să-ți zic ceva, care probabil o să te surprindă (sarcasm): copilul va avea o viață proprie, mai devreme sau mai târziu. Când va pleca de lângă tine, crezi că se va gândi la vreunul din voi? Îți garantez că nu. 

Și după ce pleacă, voi ce faceți? Care va mai fi scopul vieții tale? Cum o să suporți tăcerea asurzitoare dintre pereții frumoasei voastre case? Crezi că nu va fi așa? Te înșeli. 

Am dat ieri peste o poezie:

Prea târziu 
Virgil Carianopol 

Eram singur. Cineva de-afară
Mi-a bătut în uşă pe-nnoptat.
M-am săltat cu greu din aşternuturi,
Ca din morţi, atunci când eşti sculat.

– Hai, deschide! mi-a strigat din stradă
Glasul său de aur şi de vis.
Bâjbâind cu cheile în mâna,
Am împins zăvorul şi-am deschis.

O lumină-naltă, zâmbitoare,
A privit la chipul meu zbârcit,
Apoi lung la părul alb ca neaua,
De furtuna vieţii viscolit.

– Cine eşti! Am întrebat-o-n şoaptă,
Ai ceva cu mine? Vrei ceva?
– Eu sunt Fericirea, mi-a spus dulce,
Şi-am ajuns acum la dumneata.

Am zâmbit privind-o cu tristeţe,
Am tras grabnic uşa şi-am plecat,
A bătut ea-n urmă şi mai tare,
Dar am fost şi eu neînduplecat.

Ce puteam să fac? Venea zadarnic.
Troienit de vreme şi pustiu
Am trimis-o alături, la un tânăr.
Pentru mine prea venea târziu.

Vei ramâne singură și vezi ca nu cumva să nu fie prea târziu.

Cu gândul că bărbatu-tău are amanta/e cum te împaci? Sau te minți că n-are?

Editat Joi 21 iun 2018 06:47

← Înapoi la Cazuri si necazuri in dragoste