Sa va povestesc continuarea. Sambata a venit la zece júmate dimineata acasa. Mi-a zis ca a lucrat toata noaptea, dimineata cand s-a intors i-a zis tatalui sau ca masina face un zgomot ciudat si au mers la magazin sa cumpere o piesa de schimb. Si ca mi-a vorbit cu raceala dimineata pentru ca s-a suparat ca eu ii scrisesem ca acum dispare noaptea pentru ca s-a speriat de plata facturilor.
Am stat de vorba si i-am comunicat toate nemultumirile mele, am stat de vorba cinci ore in continuu...Mi-a promis ca se schimba si mi-a cerut iertare si sa-i mai dau o sansa. I-am zis ca de acum el trebuie sa traga de relatie pentru ca eu sunt obosita, epuizata, dezamagita. si a zis ca face el tot posibilul, doar sa-i dau o sansa. I-am zis sa luam o pauza pana luni, nu a vrut. I-am zis sa plece de nu stiu cate ori ca nu il mai vreau, nu a vrut sa plece.
I-am zis ca e ultima sansa, la prima greseala - afara din viata mea.
A ramas asa, ca ii dau ultima sansa. Sunt tare curioasa ce va face.