Topic personal - între mister și revelație

Mey dragilor,

Ca să nu uit, ca să nu mă uit pe mine însumi (Uită-te! Imperativ dublu. Atât pentru „a privi” cât și pentru a te uita pe tine însuți), mai las și io un gând pe aici...

Nu știu cum de s-a întâmplat, însă recent am ascultat o melodie populară interpretată de Maria Drăgan. Pentru cei care nu știu, Maria Drăgan a fost un fel de Maria Tănase de pe plaiurile molovinești de dincolo de Prut. Un talent nativ, o voce care-ți penetra sufletul. Eh, melodiile ei au fost oleacuță triste, precum trist a fost faptul că activitatea ei artistică a durat puțin.

Eu nici de existenta lui Gheorghe Turda n-am stiut pana intr-o zi acum 20 de ani aproape. 

Interesant este ca Maria Drăgan nu s-a tratat de TBC ca nu scrie nimic despre asta doar ca avea boala.             

Noi din Maramures stiam ca aproape toti din Ukraina sufera cu boala asta, si nu cautam sa fim aproape de ei, ca mai veneau in vizita la rude prin anii '60 la inceput. 

Le recunosteam dupa imbracaminte!!!   

Ce m-a intrigat mai demult, era următoarea chestie: Având în vedere că așezările umane, cu ceva mai multe milenii în urmă, se consolidau în preajma apelor - care ape le ofereau și sursa de hrană, de ce în preajma litoralului românesc, adică la 100 de metri, 1 km, 5 km de țărm, mă rog, nu s-au descoperit vestigii ale unor vechi așezări umane? 

Răspunsul l-am dedus și l-am aflat mai târziu și era simplu. Anume, nu din cauză că aceste vestigii n-ar exista, ci din cauză că arheologia marină la noi e sub orice critică. 

Ca să explic...

Prin anii 1970, datorită cercetării unor entuziaști și pionieri în domeniuul scufundărilor și arheologiei acvatice , precum Constantin Scarlat, s-au descoperit undeva în largul Calatisului (Mangalia de astăzi), cam pe la 12 m sub nivelul mării, diguri din piatră, coloane și capitele, pavaje din dale de piatră, amfore și ceramică, epave ale unor corăbii etc. De atunci situația a înghețat, a rămas așa, mărturii în acest sens găsindu-se vag prin muzeele din Mangalia și Constanța. 

https://www.mangalianews.ro/2020/06/27/scafandrul-constantin-scarlat-eroul-care-a-asezat-harta-callatisului-in-cartile-de-istorie-episodul-19-din-serialul-municipiul-mangalia-la-25-de-ani-de-aurelia-lapusan/

Și aici vine imediat întrebarea legitimă: Având în vedere că aceste diguri, pavaje etc., făcute de om și care actualmente se află cu circa 12-15 metri sub nivelul mării, când anume au fost ele construite și de cine? În epoca vechilor greci, când aceștia au colonizat Tomisul și Callatisul, adică undeva prin sec VII BC sau mult mai devreme? Părerea mea e că nu au fost construite de grecii care au venit aici cu ambarcațiunile lor micuțe și în număr mititel, ci mult mai devreme. Și o să încerc să explic de ce...

Iată două hărți care pun în evidență evoluția nivelului oceanului planetar:

Acestea ne arată că, într-adevăr, nivelul oceanului planetar, inclusiv nivelul Mării Negre, a suferit diverse modificări de-a lungul timpului și a crescut dramatic în ultimii 20 000 de ani. Bun. Dar acum 2 500- 2 700 de ani cum era? Poi, foarte clar se poate vedea, mai ales din cea de-a doua diagramă, că nivelul oceanului planetar și al Mării Negre era doar cu 2-4 metri mai scăzut față de azi, însă în nici un caz cu 12-15 metri! Ceea ce însemnă, ca o concluzie logică din această diagramă acceptată azi ca fiind aproximativ corectă, că un nivel al Mării Negre cu vreo 12-15 m mai scăzut, ar fi fost posibil undeva cam 7-10 000 de ani î.e.n. Deci construcțiile acelor diguri și pavaje, dacă într-adevăr sunt construite de om și nu sunt formațiuni naturale, sunt mult mai vechi de 2 700 de ani!

Trebuie tinut cont de multi factori nu doar de adancimea la care se gasesc si de nivelul marii atunci si acum (nu e mentionat la ce distanta in larg sunt aceste descoperiri). Unul ar fi ca platforma continentala se poate scufunda in urma unor cutremure, a unor alunecari de teren subacvatice. Se poate si ridica, poate suferi deformari. Apoi trebuie tinut cont si de nivelul de sedimente depus de curenti, care se acumuleaza si pot forma lagune. Cea mai tare chestie e ca data propusa de tine cand nivelul apei era mai scazut, 7000-10000 de ani, coincide cu perioada cand marea Neagra inca mai era un lac cu apa dulce si avea o suprafata mult mai mica.

Enki a scris:

Trebuie tinut cont de multi factori nu doar de adancimea la care se gasesc si de nivelul marii atunci si acum (nu e mentionat la ce distanta in larg sunt aceste descoperiri). Unul ar fi ca platforma continentala se poate scufunda in urma unor cutremure, a unor alunecari de teren subacvatice. Se poate si ridica, poate suferi deformari. Apoi trebuie tinut cont si de nivelul de sedimente depus de curenti, care se acumuleaza si pot forma lagune. Cea mai tare chestie e ca data propusa de tine cand nivelul apei era mai scazut, 7000-10000 de ani, coincide cu perioada cand marea Neagra inca mai era un lac cu apa dulce si avea o suprafata mult mai mica.

Nici eu n-am găsit aceste informații complete cu privire la distanța, în larg, la care sunt aceste descoperiri. Se pare că aici e pusă batista pe țambal. Informațiile pe care Constantin Scarlat le-a dat cu privire la descoperirile sale se pot regăsi în publicații precum: Geografia submarină (1970), Portul antic submers Callatis (1973), Căi navigabile antice în Dobrogea (1976), Epavele quirasatelor de pe Dunăre (1977), „Ţărmul nevăzut al Mării Negre”, Editura Militară 1982, „Acvanauţii. Enciclopedia copiilor, Editura Ion Creangă, 1983, ”Itinerarii subacvatice la Istru şi Pontul Euxin”, Editura Sport turism, 1988, „Călătorie în adâncuri”, Editura Militară, 1989.

A publicat și el pe unde se putea în acea vreme. În fine, ideea este că mai puțin contează distanța în larg la care se află aceste vestigii. Asta se poate deduce dintr-o secțiune făcută pe litoralul Mangaliei de azi. Contează că se specifică clar că sunt cam la 12 m adâncime, deci cam la aproximativ 15 m adâncime, dacă am ține cont de  infrastructură și de tot - aș deduce eu. Și e clar că această platformă nu avea cum să se scufunde aiurea, brusc. Și cum? Să se scufunde brusc doar porțiunea digurilor și a pavajelor? Și asta conform cărui fenomen natural? Hai, mey, că asta aduce mai degrabă cu o teorie a conspirației proiectată în urmă cu ceva multe mii de ani. Mai plauzibilă mi se pare ipoteza că aceste structuri existau de ceva ani, nu știu, poate mii, și că temerarii navigatori greci de acum 2 700 de ani, cu corăbioarele lor micuțe, le-au găsit acolo, ba chiar și-au și distrus ceva ambarcațiuni în urma impactului cu vârfurile digurilor din zonă care deja se aflau sub nivelul apei. 

Mă rog, asta este explicația mea din momentul vorbirii. Dacă cineva are o alta mai bună, plizz, s-o discutăm. 

Vriies a scris:

A publicat și el pe unde se putea în acea vreme. În fine, ideea este că mai puțin contează distanța în larg la care se află aceste vestigii. Asta se poate deduce dintr-o secțiune făcută pe litoralul Mangaliei de azi. Contează că se specifică clar că sunt cam la 12 m adâncime, deci cam la aproximativ 15 m adâncime, dacă am ține cont de  infrastructură și de tot - aș deduce eu. Și e clar că această platformă nu avea cum să se scufunde aiurea, brusc. Și cum? Să se scufunde brusc doar porțiunea digurilor și a pavajelor? Și asta conform cărui fenomen natural? Hai, mey, că asta aduce mai degrabă cu o teorie a conspirației proiectată în urmă cu ceva multe mii de ani. Mai plauzibilă mi se pare ipoteza că aceste structuri existau de ceva ani, nu știu, poate mii, și că temerarii navigatori greci de acum 2 700 de ani, cu corăbioarele lor micuțe, le-au găsit acolo, ba chiar și-au și distrus ceva ambarcațiuni în urma impactului cu vârfurile digurilor din zonă care deja se aflau sub nivelul apei. 

Mă rog, asta este explicația mea din momentul vorbirii. Dacă cineva are o alta mai bună, plizz, s-o discutăm. 

Nu am zis nici ca s-a scufundat DOAR portiunea asta cu digurile, am zis de intreaga platforma continentala care se intinde pe tot tarmul marii, si nici ca s-a scufundat asa de una singura fara o cauza. Nici n-am zis ca s-a scufundat sau nu. Am zis doar ca platforma continentala, in urma unor cutremure (deci nu fara o cauza) se poate ridica, scufunda, sau deforma. Ca nu e ceva fix. Cand a fost in Japonia cutremurul, fundul marii s-a deplasat cu vreo 20 de metri spre est, si la fel si o insula intreaga, cu vreo 3 metri. Deci se intampla, nu e ceva total neplauzibil..

Enki a scris:

Nu am zis nici ca s-a scufundat DOAR portiunea asta cu digurile, am zis de intreaga platforma continentala care se intinde pe tot tarmul marii, si nici ca s-a scufundat asa de una singura fara o cauza. Nici n-am zis ca s-a scufundat sau nu. Am zis doar ca platforma continentala, in urma unor cutremure (deci nu fara o cauza) se poate ridica, scufunda, sau deforma. Ca nu e ceva fix. Cand a fost in Japonia cutremurul, fundul marii s-a deplasat cu vreo 20 de metri spre est, si la fel si o insula intreaga, cu vreo 3 metri. Deci se intampla, nu e ceva total neplauzibil..

Nu știu dacă am înțeles prea bine ceea ce susții. Vrei să spui că toată platforma continentală, a cărei parte este implicit Dobrogea, s-ar fi scufundat brusc cu vreo 15-20 de metri? Când să se fi întâmplat acest fenomen și care ar fi fost cauzele?

Vriies a scris:

Nu știu dacă am înțeles prea bine ceea ce susții. Vrei să spui că toată platforma continentală, a cărei parte este implicit Dobrogea, s-ar fi scufundat brusc cu vreo 15-20 de metri? Când să se fi întâmplat acest fenomen și care ar fi fost cauzele?

Exact asta vreau sa spun, ca s-ar fi putut scufunda. Cauzele sunt cutremurele. S-a intamplat de nenumarate ori, vezi portul Heracleion, vezi Alexandria si Antirhodos, vezi orasul Baia (vulcanism plus cutremur), vezi Port Royal, toate disparute in timp relativ rapid si ale caror ruine acum sunt la 10-15 metri sub apa. Adica, ce vreau eu sa spun e ca daca niste ruine se afla la adancimea asta, nu inseamna ca si dateaza din vremuri foarte vechi cand nivelul marii era foarte scazut cum ar fi era glaciara.

Enki a scris:

Exact asta vreau sa spun. Cauzele sunt cutremurele. S-a intamplat de nenumarate ori, vezi portul Heracleion, vezi Alexandria si Antirhodos, vezi orasul Baia (vulcanism plus cutremur), vezi Port Royal, toate disparute in timp relativ rapid si ale caror ruine acum sunt la 10-15 metri sub apa. Adica, ce vreau eu sa spun e ca daca niste ruine se afla la adancimea asta, nu inseamna ca si dateaza din vremuri foarte vechi cand nivelul marii era foarte scazut cum ar fi era glaciara.

Ok, am înțeles acum cum vezi tu problema. Explicația ta este că au fost niște cutremure masive la un moment dat care au făcut ca ceea ce numim noi azi Dobrogea să se scufunde brusc cu vreo 15 metri. Când crezi că s-a întâmplat acest fenomen? Și oricum, întrebarea rămâne. Având în vedere că aceste diguri, pavaje etc., făcute de om și care actualmente se află cu circa 12-15 metri sub nivelul mării, când anume au fost ele construite și de cine?

Vriies a scris:

 când anume au fost ele construite și de cine?

Daca sunt si resturi ceramice, se poate data dupa ele.