Topic personal - între mister și revelație

Nu ma baga in aceeasi oala inainte sa intelegi ce bagi :p

Tu care crezi ca e credinta mea?

Hh huh?

nu știu, exprimă-ți-o! 

văd că, până acum, nu ți-ai exprimat o credință deosebită de cea a lui Fiero :)

ea crede că un metru și ceva sub pământ și gata! beznă totală, nimic, niente!

tu? ...

Eu clar simt ca mai am multe de tras, nu scap asa usor.

N-ai spus nika, asta-i doar bla-bla...

Acu, pe bune. Chiar nu putem discuta pe niciun subiect, sincer, despre convingerile noastre, despre chestii așa, mai puțin convenționale? 

Io înțeleg, e foarte interesant să discutăm despre ce-am făcut azi și despre melodia preferată. Dar totuși...

Of, Vri, iti alegi si tu momentul.

Stii ca putem discuta si rasdiscuta despre cate-n luna si-n stele.

Ne tin balamalele!

Pe scurt, cred ca spiritul continua. Cred ca ce acumulam in viata asta, sub o forma sau alta...se transforma, nu piere..ca acea lege universala a ,,materiei''.

Cred ca omul e energie si acumuleaza energie, memorie, se transforma. De aceea investesc in minte si suflet, sunt singurele ce au sansa sa continue. Cred, nu stiu. Corpul si cele lumesti pier.

Poi, na, de ce nu-i spui asta și lu Fiero? :)

Că, iote, ea zicea mai sus ceva de genul: „Si asa am ajuns la concluzia ca nu exista nici alte vieti, nici viata dupa moarte, nici karma, nici suflete pereche, nici zodii, nici multe alte bazaconii.” Cam asta.

Bine, discuția era, în exclusivitate, despre viața după moarte și nu despre „multe alte bazaconii” :D

Pai eu tocmai asta incercam sa ii spun, cand vorbea de concluzii si convingeri.

Convingerile sunt tot credinte mai mult sau mai putin mascate.

Eu cred altfel decat ea, dar recunosc ca nu stiu. Fiero sustine la fel. Ca are convingere, nu stiinta.

Tu ce ai, Vri. Convingerea sau stiinta ca exista viata dupa moarte?

Nici convingere și nici știință.

E greu de spus...

Convingere în acest sens nu am. Și dacă aș avea, adică, dacă aș ști, nu ar fi corect din partea mea să mă joc cu ceilalți! Mai degrabă e vorba de o intuiție metafizică, dacă se pune așa ceva.

Pur și simplu, nu cred în neant. Ideea de neființă îmi e străină, nu o pot concepe. Coroborat cu faptul că habar n-avem cum a apărut viața și cum a apărut conștiința, înclin să merg către ipoteza că omul e mult mai mult decât corpul său și că e un complex energetico-informațional dincolo de posibilitatea noastră actuală de înțelegere. 

Pe scurt, ca să n-o mai lungesc, io cre că există viață după moarte, dar nu în sensul în care credem noi că ar dăinui personalitatea noastră. 

Dar in ce sens?

Gândește-te!

Deocamdată e fain că tu crezi altfel decât Fiero și mai „în linie” cu mine, deși, cum bine spuneai, nu-i o rușine să spunem că nu știm 

Nb! :)