Gândiți Fizica !

Hei, hai să nu complicăm problema. Să considerăm că panta e constantă.

iar indiferent că pantele se schimbă, problema se rezolvă la fel. Iar rezultatul...accelerația e constantă.

Pai panta unui deal nu e constanta.

Un deal din viata de zi cu zi. Si da, de fapt problema se complica si mai tare dar am zis sa nu o imping mai departe.

Important e sa se retina ca unde e mai abrupt dealul, acceleratia e mai mare

Hai, mei, las-o așa! :) Tu bagi acum un deal cu schimbări de pante! :D

ideea e că noi încercăm să rezolvăm practic problemele de fizică. 

Pe orice porțiune în care panta e constantă, corespunzător „micii noastre științe”, în cazul căderii (rostogolirii) pe un plan înclinat, accelerația este uniformă, deci are o valoare constantă în timp.

stupid_me a scris:

 

Important e sa se retina ca unde e mai abrupt dealul, acceleratia e mai mare

Și unde dealul e mai puțin abrupt?...

Cum unde?

La poale.

Esti ca un catar de incapatanat,dar nu ai dreptate.

Mă tem că aici, nu io-s catârul. Sau mă rog, ne întâlnirăm doi catâri :D

Sau hai, fie cum vrei tu, io-s catârul, bestia...iar tu ești frumoasa :)

Aici fizica e frumoasa. :)

8. Inversiunea timpului

Se filmeaza o minge care cade, filmul aratand oiectul accelerand in jos. Daca filmul este derulat invers, el va arata obiectul accelerand:

a) in sus

b) in jos

c) nu mai este acceleratie in acest caz

Dar despre viteza, ce se poate spune? Va fi

a) in jos

b)in sus

c) nu se poate spune

Ok, pentru ca să încheiem povestea :)...

Avem un plan înclinat (în locul corpului din figură putem pune o minge)
 
 

 
calculând accelerația, din condițiile de echilibru și folosind principiul inerției (legea a doua a lui Newton), obținem:
ma = mg sinθ -  μ mg cosθ

unde

m =masa corpului

g = accelerația gravitațională

a = accelerația corpului

θ = unghiul planului înclinat

μ = coeficientul de frecare

simplificâd, obținem

(1)   a = g (sinθ -  μ cosθ)

sau pt cazul ideal, fără frecare (μ= 0):

(2)   a = g sinθ

Observâm că pe mișcarea pe un plan înclinat, datorită faptului că g, θ și μ sunt constante, accelerația va fi constantă pe timpul mișcării.

Acum, în practică, adică pe teren, lucrurile stau un pic diferit. În sensul că un deal nu mai e un plan înclinat perfect, ca în problemele de fizică de pe hârtie, unghiul variind de multe ori de la coama până la poalele dealului. Ba mai mult, coeficientul de frecare poate varia și el, mingea rostogolindu-se pe porțiuni de iarbă, pe pământ, gheață etc. Iar dacă vrem să complicăm și mai mult problema, putem spune că g, accelerația gravitațională, variază și ea cu latitudinea și cu înălțimea.

Sintetizând,

Dacă am considera dealul un plan înclinat cu unghiul de înclinare constant și cu o suprafață omogenă astfel încât coeficientul de frecare să fie constant, în limitele unei bune aproximări putem aplica formula (1) și să spunem că accelerația corpului care se rostogolește rămâne constantă în timpul mișcării dintre două puncte, să zicem A și B, de pe acest deal.

Dacă am considera dealul ca având diferite schimbări de pantă, suprafața sa având diferite medii (pământ, iarbă, etc), atunci cu siguranță putem spune că în timpul rostogolirii dintre două puncte A și B, accelerația nu mai este constantă și diferă pe porțiuni. 

Daca vrei sa o complici, nu mai consideri panta linie dreapta ci curba, ca in realitate.

Dar am subliniat ce era de important sa se retina pentru mai departe.

Unde e mai abrupt dealul, acceleratia e mai mare. Oricat de mult am.complica situatia. Inclusiv cu frecarile de rigoare, nu uita de a aerului, care mai sus are alta rezistenta :))))

Hai sa trecem totusi la 8.

Corect, calculul coeficientului de frecare e mai complex, dar noi simplificăm pt a înțelege.

În realitate, suprafața dealului poate fi, pe anumite porțiuni, atât dreaptă cât și curbă. 

Dar chiar și considerând că avem de-a face cu rostogolirea pe suprafețe curbe, ecuațiile mișcării se calculează la fel (se descompun pe două direcții, una fiind tangenta la curbă, cealaltă fiind perpendiculara pe tangentă în punctul de contact), numai că aici e clar că accelerația se schimbă în orice moment. Însă și în acest caz, pentru a răspunde dacă accelerația crește sau scade, e nevoie să știm mai multe date despre natura dealului, respectiv dacă respectiva curbă e convexă sau concavă.

Da, să trecem la 8.