Gândiți Fizica !

In viziunea profesorului Epstein, exista o explicatie simpla pentru orice intrebare (doar ca este greu de gasit).

,,Trebuie sa va feriti sa lasati suprastructura cantitativa a fizicii sa umbresca baza ei calitativa. Multi fizicieni cu experienta au ajuns la convingerea ca intelegi cu adevarat o problema atunci cand poti prezice intuitiv raspunsul inainte de a face calculele. Cum puteti face asta? Dezvoltandu-va intuitia fizica, tot asa cum va dezvoltati musculatura - antrenandu-va''.

Un om exceptional pe care va invit sa il descoperim prin exercitii.

Ps: ca tot ne e draga intuitia nowadays :)

1. Ce culoare are umbra? (si de ce)

Intr-o zi de iarna senina si insorita un eschimos isi priveste umbra pe zapada. Observa ca are nuanta:

a) rosie

b) galbena

c) verde

d) albastra

e) niciuna

Iarna la eschimosi e mai mult intuneric. E iarna polara. Nu exista umbre in intuneric. Asta sa fie raspunsul! Ce legatura are cu fizica?

Totusi, citim prin jurnale de calatorii ca intunericul nu este atat de adanc in tot timpul celor 6 luni de noapte polara. Plus ca aurorele boreale sunt surse reale de lumina. Prin urmare si in iarna polara exista umbre. Cum e?

Cred ca depinde de momentul zilei (daca lumina e galbena, portocalie, rosie) si de modul in care percepe el culorile in momentul ala (daca a stat mult in intuneric, daca a stat cu ochii in soare). Deci nu stiu care e raspunsul :) .

PS, am trisat un pic uitandu-ma la imagini cu umbre pe zapada. Multe sunt albastre, iar cand sunt gri, atmosfera pare destul de intunecata in jur.

Poate se reflecta culoarea cerului?

1. Are legatura cu fizica.

2. Da, e albastra. Dar m-as bucura daca am explica mai pe larg.

Mai asteptam putin, poate se mai incumeta si altii.

Ok. Sa nu o mai lungim.

Raspunsul este d). Zapada iluminata direct de soare are culoarea acestuia, galben-alb. Zapada pe care cade umbra eschimosului nu primeste direct lumina soarelui, ea fiind iluminata de cerul albastru. Poate de aceea culoarea albastra a umbrelor din zilele insorite face ca lumea sa asocieze albastru cu ceva rece.

Bun, mai departe.

2. Va uitati la doua dealuri intunecate, unul mai indepartat decat celalalt fata de dumneavoastra. Dealul care pare cel mai intunecat este:

a) dealul apropiat

b) dealul indepartat

c) amandoua par la fel de intunecate.

Pe de-o parte, ma gandesc ca in desen/pictura obiectul cel mai indepartat e de obicei cel mai intunecat. Pe de alta parte, daca esti foarte aproape de primul deal si nu ii vezi varful (esti direct in umbra lui), varful celui mai indepartat poate parea mai luminos, facand primul deal sa para mai intunecat. Asa ca iarasi, nu stiu .

Cel apropiat e mai intunecat. E ceva legat de transparenta atmosferei cred.

Iar intrebarea cu eschimosul era prea.... fizica. :p fizicienii stiu multa geografie, din ce cunosc eu. :))))

Corect, Rodica. Dar hai sa explicam si de ce este mai intunecat dealul cel mai apropiat, in termeni simpli.

Cand privim spre dealuri, cea mai mare parte din lumina pe care o vedem vine de la aerul dintre noi si dealuri, aer care produce difuzia ( imprastierea) luminii de la soare. Exista mai mult aer intre noi si dealul indepartat, asta inseamna ca mai mult aer va imprastia lumina catre noi. Muntii indepartati apar albastrui ( vezi fotogafii, tablou) pentru ca atmosfera dintre noi si munti imprastie lumina albastra. De asemenea, cerul este mai luminos cand privim catre orizont si mai intunecat cand privim drept in sus, numai daca soarele nu este deasupra capului.

Sa trecem mai departe.

3. Steaua fierbinte

Puteti stabili doar privind cerul, care este cea mai fierbinte stea?

a) da

b) nu

Stelele cele mai fierbinti de pe cer sunt si stelele cele mai stralucitoare?

a) adevarat

b) fals

Inainte de o minima cercetare stiam ca unele stele au lumina albastra spre alb si unele au lumina galbena. Se observa asta cu ochiul ager liber in camp deschis inafara orasului, stiut fiind faptul ca lumina oaselor impiedica observarea astrelor ceresti chiar daca este senin.

Legat de diferenta de culoare este destul de evident ca exista o diferenta de temperatura a stelelor, strans legata de varsta acestora, dimensiuni, etc.

La prima intrebare raspunsul este, da, putem, iar dupa o sumara cercetare am descoperit ca stelele cu lumina alba sunt mai fierbinti decat cele cu lumina galbena.

La a doua intrebare raspunsul este echivoc. Stralucirea unei stele perceputa de pe Pamant este influentata in mare masura de distanta acesteia fata de reper. Insusi termenul de stralucire e o treaba efemera, asta si un filolog ca Eminescu a putut intelege. :) Astfel o stea poate fi stralucitoare foarte dar fiind la distanta mare de pamant ea poate ca nici nu mai exista. Problema e complexa si foarte interesanta. Ideea e ca imaginea cerului instelat perceputa intr-o seara senina de iarna, cu atmosfera transparenta, nu reflecta deloc adevarul din spatiul cosmic. E o imagine efemera, un vis.

Aflati in fata unei probleme de fizica apreciez ca afirmatia este falsa. Nu stiu sa explic de ce dar cu siguranta ne vei oferi o explicatie.

:)

Asa este. Stelele fierbinti sunt albastre, iar stelele reci sunt rosii. Pentru a ne aminti aceasta diferenta, se propune asocierea fenomenului cu incalzirea fierului. Pe masura ce fierul se incalzeste, intai culoarea lui devine rosie, apoi oranj, galbena si alba iar daca am putea sa il incalzim si mai mult, in cele din urma ar deveni albastru.

Asadar, la prima intrebare raspunsul este a).

In ceea ce priveste a doua intrebare, trebuie sa subliniem faptul ca stralucirea aparenta a unei stele depinde de trei lucruri:

1. Temperatura pe care o are

2. Distanta dintre privitor si stea

3. Marimea stelei

De exemplu, stea mare si rece care este aproape ar putea sa intreaca in stralucire o stea fierbinte si mica sau o stea indepartata. Astfel, raspunsul in ultimul caz este b).

Prin urmare, Rodico, desi ai intuit corect raspunsurile, tin sa subliniez faptul ca atunci cand ne referim la culoarea unei stele luam in discutie temperatura acesteia, celalalte criterii influentand doar stralucirea aparenta a stelei.

Nu vreau sa intru inca in detalii despre cum se percep culorile atunci cand um corp este incalzit, lasam pe mai tarziu.

Sa continuam.

4. Puteam aproape sa o ating.

Cand o moneda se gaseste in apa, ea pare:

a) mai aproape de suprafata decat este in realitate

b) mai departe de suprafata decat este in realitate

c) la adancimea la care este in realitate