Guvernul Cioloș

Parlamentarii din comisie s-au certat pentru alocare unei sume de cateva milioane pentru o manastire.

Nu inteleg de ce se aloca bani pana la nivelul de obiectiv de investitii prin legea bugetului.

Ar trebui ca sumele sa fie atribuite judetelor si ele sa-si stabileasca prioritatiile.

Cineva spunea ca un cabinet vetrinar este mai dotat decat dispensarul comunal.

Asta arata la ce grad de centralism s-a ajuns si biserica face parte din acest centralism excesiv.

In tarile cu democratie autentica, comunitatile locale dau bani statului pentru cheltuieli de interes national sau regional

La noi  statul colecteaza tot si le da bani celor dispusi sa-i "dreneze" catre clientela celor care aloca fondurile.

Este un sistem facut sa corupa.

Coruptia dispare cand nu fondurile administrate de guvern se vor reduce si vor avea ca sursa si control autoritatile din teritoriu.

Nu dispare coruptia prin guverne de tehnocrati.

Am ami avut guvern de tehnocrati in '90 cand erau in guvernul Romana ministri: Dijmarescu, Stolojan, Vatasescu, s. a. de care Brucan spunea ca sunt "specialisti unicat".

Ei au conceput legea privatizarii prin care statul sa detina 60% din fiecare societate comerciala si actionariatul privat sa fie pulverizat fara nici o putere de decizie.

O econoime de piata si privata ar fi trebuit facuta invers, ar fi lasat statul actionar minoritat in societati privatizate.

11 măsuri din 2015 care aruncă în aer bugetul României pentru anul viitor

După un 1,9% deficit estimat la finalul lui 2015, 2016 nu vine cu veşti tocmai bune. România riscă să sară pragul de 3% instituit prin reglementări europene.

Pe lângă noul Cod fiscal adoptat de Parlament şi devansarea aplicării unor măsuri care au ca efect diminuarea cu peste 10 miliarde a veniturilor la buget, o serie de măsuri adoptate în cursul anului 2015 au ca efect majorarea cheltuilelilor bugetare cu peste 13 miliarde de lei. Ultimele pe listă pensiile speciale. Actualul Guvern susţine că intrarea în vigoare a „bonusurilor pentru bătrâneţe” ale aleşilor locali va avea ca efect depăşirea deficitului de 3%.

Guvernul Cioloş şi-a asumat măsurile adoptate de guvernarea PSD - Victor Ponta, ceea ce a însemnat creşterea cu peste 1% a deficitului pentru anul viitor, de la 1,9% la finalul lui 2015, la 2,8% în 2016.

„Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă. Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB”, susţinea Guvernul, la prezentarea bugetului, fără a pune la socoteală pensiile speciale adoptate de Parlament în ultimele zile ale anului.

De asemenea, în aceste condiţii Cabinetul Cioloş ar trebui să ia o decizie în urrmătoarele zile şi în privinţa salariului minim.

Gândul vă prezintă mai jos11 măsuri care au aruncat practic în aer bugetul României.

1. Majorarea cu 10% a salariilor pentru  personalul bugetar - 3 MILIARDE DE LEI

Parlamentul a decis pe 11 noiembrie creşterea cu 10% a salariilor tututor bugetarilor, cu un vot covârşitor în Camera Deputaţilor, decizională în acest caz: 311 „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”. Decizia a fost luată după ce PSD a introdus un amendament în acest sens la Ordonanţa Guvernului prin care se măreau cu 25% salariile din sănătate.

Liberalii  s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Ulterior ei şi-au reconsiderat poziţia, votând pentru.

2. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unităţile sanitare - 1,8 MILIARDE DE LEI

Pe 26 august, Guvernul Ponta a aprobat o ordonanţa de urgenţă privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25%, măsura fiind aplicată de la 1 octombrie. Executivul şi-a motivat decizia ca fiind „în scopul creşterii motivării personalului din sistemul public sanitar şi, implicit, a stopării migraţiei cadrelor medicale către locuri de muncă din străinătate".  Măsura a vizat personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, de aceste majorări salariale beneficiază şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi a serviciilor de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii.

3. Dublarea alocaţiei de stat pentru copii - 1,8 MILIARDE DE LEI

Pe 25 mai 2015, parlamentului i-au lipsit două voturi doar pentru unanimitate la adoptarea legii privind dublarea alocaţiei pentru copii. Camera deputaţilor, decizională, a aprobat cu cu 322 de voturi "pentru" şi 2 abţineri, un amendament al PNL privind majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 la 84 de lei.

4. Majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învăţământ - 1,7 MILIARDE DE LEI

Pe 5 noiembrie, în ultima şedinţă de guvern pe care Victor Ponta a prezidat-o a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă prin care au fost majorate cu 15% salariile personalului din sistemul public de învăţământ, începând cu 1 decembrie 2015. De această creştere beneficiază  359.810 de cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

5. Majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală 1,3 MILIARDE DE LEI

Creşterea salarială a fost decisă, pe 30 iunie, printr-o ordonanţă de urgenţă care prevedea iniţial majorări de salarizare în sistemul universitar şi preuniversitar pentru cadrele nedidactice.

6. Actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliţişti - 1 MILIARD DE LEI

Decizia a fost luată tot prin oronanţă de urgenţă pe 30 iunie şi a intrat în vigoare la 1 iulie.

7. Majorarea indemnizaţiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice - 0,6 MILIARDE DE LEI

Pe 11 martie, Parlamentul  a adoptat un proiect de lege prin care se dublează de la 1 iulie 2015 indemnizaţiile deţinuţilor politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate, ajungându-se la 400 lei pentru fiecare an de detenţie sau deportare.

8. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială  - 556 milioane lei,  inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap - 240,6 milioane lei

Creşterea a fost decisă tot prin ordonanţă de urgenţă.

9. Pensii speciale aleşi locali - 469 MILIOANE DE LEI

În ultima zi a sesiunii parlamentare, mai exact pe 21 decembrie, parlamentarii au decis instituirea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Legea a fost contestată în a doua zi de Crăciun la Curtea Constituţională de către Guvern. Potrivit executivului, de prevederile noii legi ar beneficia cel puţin 16.300 de persoane. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat",  se arată într-un comunicat al Guvernului.

10. Pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari  - 300 MILIOANE DE LEI

Legea a fost adoptată de parlament la începutul lui aprilie, aleşii respingând o cerere de reeaxaminare a actului normativ, formulată de preşedinte. Potrivit legii, categoriile mai sus menţionate  beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care este depusă cererea de pensionare.

11. Pensii speciale parlamentari  peste 100 MILIOANE DE LEI

Proiectul pensiilor speciale, care a fost adoptat pe 15 decembrie de Parlament, prevede că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după încetarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în functie de numărul de mandate.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.

Actul normativ a fost adoptat fără a fi prevăzut impactul bugetar, însă potrivit estimărilor neoficiale acesta ar fi în jur de 100 de milioane de lei.

http://www.gandul.info/politica/11-masuri-din-2015-care-arunca-in-aer-bugetul-romaniei-pentru-anul-viitor-14935908

Încă n-am observat o schimbare majoră făcută de acest guvern. Prea multă formă și prea puțin conținut! Nici să critic nu pot, n-am ce. Dacă va lua deciziile potrivite pentru cetățeni, cred că voi simpatiza acest guvern.

UE să ţină cont de specificităţile ţărilor în cazul refugiaţilor. Cotele nu sunt o soluţie

mediafax.ro

Peste 10.000 de antreprenori români şi-au dus afacerile la Londra. Construcţiile, manufactura şi IT-ul sunt în top

O româncă descrie cât de simplu e să ai o afacere la Londra: Înfiinţarea unei firme durează zece minute şi se face pe internet oricând

„Înfiinţarea unei firme se realizează în zece minute. Atât mi-a luat mie la 2 noaptea când mi-am înfiinţat prima firmă în Londra. Totul se face pe internet şi este extrem de simplu.“

...

Firma lui Giuşcă are un sediu şi în România, unde conduce o echipă de zece oameni responsabilă cu implementarea proiectelor. „Acasă, autorităţile vor să te prindă cu mâţa în sac, funcţionarii publici se simt frustraţi când trebuie să facă ce-va pentru privat, îi fac pe oameni să se simtă datori că şi-au rezolvat problemele. În Marea Britanie, autorităţile tratează cetăţenii şi firmele ca pe clienţi şi se străduiesc să facă sistemul cât mai prietenos, ca să fie cât mai uşor şi comod pentru firme. Autorităţile din UK îşi dau tot concursul să rezolve problema, să îl ajute pe om, iar în România îşi dau tot concursul sa îl prindă că a făcut ceva greşit“, compară antreprenoarea, care arată că auto-rităţile britanice susţin frecvent seminarii cu proprietarii de business în care aceştia înţeleg mecanismele prin care trebuie să procedeze şi au posibilitatea să pună orice întrebare şi să primească răspunsuri.

Deci dupa ce pierdem specialistii ne parasesc si antreprenorii.

Simplificarea birocratieie si atragerea investitorilor este problema pe care trebuie sa rezolve guvernul de tehnocrati.

Pana acum nu a aratat ca ar avea idee de ce trebuie facut in tara.
De facut nu are cum sa faca daca nu are niste obiective concrete.

Ciolos e picat din luna. N u credeam ca o sa spun asta vreodata, dar il regret pe Ponta. 

Premierul Dacian Cioloş se derobează de responsabilitatea asumării reintroducerii votului în două tururi pentru alegerea primarilor, spune PNL prin vocea purtătorului de cuvânt Ionuţ Stroe, care afirmă că prioritatea PNL în acest moment este promovarea în regim de urgenţă a acestui proiect de lege.

''Constatăm că premierul se derobează de responsabilitatea asumării reintroducerii principiului celor două tururi de scrutin în alegerea primarilor şi trimite această sarcină Parlamentului. Din acest moment obiectivul prioritar al agendei parlamentare a PNL este promovarea în regim de urgenţă a acestui proiect pe care l-am depus încă de anul trecut'', a scris Stroe pe Facebook după ce premierul a arătat că, în urma discuţiilor cu partidele, a rezultat nu există în acest moment o majoritate parlamentară foarte clară care să susţină modificarea legii privind alegerea primarilor.

''Declaraţiile celorlalte formaţiuni politice de astăzi ne dau totuşi speranţe în crearea unei majorităţi parlamentare care să adopte această soluţie'', spune Stroe.

Proiectul de lege iniţiat de PNL pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin poate să adune o majoritate la Senat, a declarat luni copreşedintele PNL, Vasile Blaga, subliniind că a văzut o "posibilă deschidere" a UNPR din acest punct de vedere.

Purtătorul de cuvânt al UNPR, deputatul Luminiţa Adam, a declarat, luni, că UNPR nu respinge din start un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi, precizând că partidul va lua o decizie după ce va analiza o eventuală propunere de act normativ în acest sens.

Iniţiativa legislativă privind alegerea primarilor în două tururi a fost respinsă de Comisia juridică a Senatului în luna decembrie. Proiectul a fost depus de liberali în septembrie, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

mediafax.ro

Premierul Dacian Cioloş l-a demis pe şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Nicolae Gheorghe, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Decizia premierului a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, la data de 10 februarie, premierul l-a eliberat pe Nicolae Gheorghe din funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI.

În document este menţionat faptul că decizia premierului a fost luată în temeiul art.15 şi al art. 19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, precum şi în baza art. 22 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

De asemenea, premierul l-a eliberat şi pe Rareş Văduva din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, acesta fiind avansat la funcţia de secretar de stat în cadrul Departamentului.

O altă decizie este eliberarea din funcţie a subsecretarului Nelu Zărnică din Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

Nicolae Gheorghe conducea DGIPI din noiembrie 2014, fiind numit de Guvernul Ponta.

gandul.info

Cazul copiilor din Argeş - Cioloş: Nu se ştie cauza îmbolnăvirii, în spitalul de Pediatrie din Piteşti nu e epidemiolog

Premierul Dacian Cioloş a declarat, vineri, că, după cazurile copiilor îmbolnăviţi în Argeş şi care prezintă o situaţie "curioasă", se impune suplimentarea posturilor de epidemiologi în spitale, primul de pe listă fiind chiar cel de Pediatrie din Piteşti, unde sunt internaţi 33 de copii.

Premierul Dacian Cioloş, alături de ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, au vizitat vineri Spitalul de Pediatrie Piteşti, acolo unde sunt internaţi în continuare 33 de copii cu infecţii digestive.

"Ancheta continuă la Argeş şi sper să avem elemente cât mai precise, atâta cât mai este posibil în acest moment. În al doilea rând, mă interesează circuitul informaţiei, modul în care s-au petrecut lucrurile după ce copiii au ajuns la spital", a declarat premierul Cioloş, la ieşirea de la Spitalul de Pediatrie Piteşti.

Pe de altă parte, şeful Executivului spune că situaţia copiilor în judeţul Argeş este una "curioasă", pentru că aceştia nu provin din aceeaşi localitate.

"Pe mine, dincolo de faptul că vor cădea sau nu capete, mă interesează să rezolvăm o problemă. Un lucru care nu ştiu cât ar fi avut un impact pozitiv sau nu aici este faptul că spitalul nu are un epidemiolog Totuşi, pentru un spital de pediatrie, mi se pare important să fie printre priorităţi. Înţeleg că sunt mai puţini epidemiologi decât posturi disponibile, aici problema nu poate fi rezolvată pe termen scurt, dar trebuie să găsim o modalitate şi de stimulare salarială şi apoi să vedem cum putem prioritiza anumite spitale, mai ales că în aceste spitale pentru copii este esenţial să îndepărtăm, pe cât posibil, riscurile de infecţie”, a mai spus premierul Cioloş.

Trei copii cu sindromul hemolitic-uremic, toţi din Argeş, au murit în ultimele săptămâni la Spitalul "Marie Curie" din Capitală.

mediafax.ro

Premierul Ciolos a anuntat noi masuri in privinta regionalizarii teritoriale

Dispar judetele! Cum se va numi zona in care locuiesti?

Baza de plecare ar putea fi actualul sistem al regiunilor de dezvoltare, cu eliminarea celor 41 de consilii judetene. La nivel judetean ar urma sa fie mentinut doar un oficiu prefectural. Insa exista si posibilitatea unei reforme administrative care ar tine macar intr-o anumita masura de dezvoltarile organice.

"Regiuni administrative mai mici (intre 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forța de munca, conexiuni de transport, populație și suprafața", a declarat Dacian Ciolos, premierul Romaniei.

Proiectul regionalizarii Romaniei a disparut brusc de pe agenda publica la sfarșitul anului 2013. Guvernul de atunci și-a asumat raspunderea pe legea descentralizarii, insa, la inceputul anului 2014, Curtea a declarat proiectul neconstituțional. Vechiul proiect propunea insa pastrarea județelor, cel puțin o perioada.

Potrivit proiectului initial, Romania ar fi fost impartita in 9 regiuni: Regiunea Vest, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Sud-Vest, Regiunea Centru, Regiunea Regiunea Sud, Regiunea Bucuresti-Ilfov, Regiunea Nord a "Est, Regiunea Sud-Est.

stirile.rol.ro

Regiunea Centru NU SUNA BINE .... trebuie schimbat in Centrala sau altceva, chiar toti ati uitat romaneste???