Început de Vriies, Sâm 18 iul 2015 · 743 răspunsuri · 49.950 vizualizări
NicolaeT a scris:Fiecare din noi suntem Zeul.
Ma gandeam c-o sa spui asta, insa char daca admitem ca "Fiecare din noi suntem Zeul", noi nu suntem "Creatorul", ci suntem "Fii de Creator"(deoarece ne regasim in ceva deja creat), putand deveni chiar Co-Creatori in Creatie, in sensul de "Evolutie in Creatie".
Editat Lun 15 oct 2018 12:10
Ceea ce gasim deja creat in jurul nostru a fost creat de necesitatile generatiilor anterioare, si noi la randul nostru vom lasa creatie pentru generatiile urmatoare.
NicolaeT a scris:Ceea ce gasim deja creat in jurul nostru a fost creat de necesitatile generatiilor anterioare, si noi la randul nostru vom lasa creatie pentru generatiile urmatoare.
Da, asa este, dar deja in ceva ce ESTE, adica poti sa creezi, ti s-a dat si liber arbitru, dar tu te regasesti in "Creatia Creatorului", putand experimenta tot ceea ce doresti, insa nu toate-s sunt de folos, chiar daca-s toate la dispozitie...
Cred ca am mai scris de cativa ani aceasta intelepciune, pe care-am gasit-o intr-o brosura a celor de la AGEAC si care mi-a placut mult si cu care, bineinteles, sunt in rezonanta:
" Sta scris ca: "GLORIA LUI DUMNEZEU CONSTA IN A-SI ASCUNDE MISTERELE SI CEA A OMULUI IN A LE DESCOPERI..." "
Iata, un autentic, real si adevarat "sens al vietii"!
Editat Lun 15 oct 2018 18:22
NicolaeT a scris:Fiecare din noi suntem Zeul.
Sigur. Ne jucam cu plastilina pe care o găsim.
Halal zei mai suntem.
Nu haleala.
Halal
Nu zei, ci Zeul.
Iata ce scrie Viktor E. Frankl in cartea sa " Omul in cautarea sensului vietii" (eu am cartea si din ea scriu acum):
" Conform logoterapiei, putem gasi sensul vietii pe trei cai diferite: (1) creand sau infaptuind ceva; (2) experimentand ceva sau cunoscand pe cineva; (3) prin atitudinea pe care o avem in fata unei suferinte inevitabile. Prima dintre aceste cai - aceea prin care realizam sau indeplinim ceva - este destul de evidenta.
Urmand cea de a doua cale, putem gasi sens in viata experimentand ceva - de pilda bunatatea, adevarul si frumosul, admirand natura, bucurandu-ne de cultura sau, nu in ultimul rand, cunoscand o alta fiinta omeneasca in unicitatea ei, prin iubire." Aici mi-a placut ceea ce a scris, facand referire la "Sensul Dragostei"...:
" Dragostea este singurul mod in care putem cuprinde o alta fiinta umana in nucleul cel launtric al personalitatii sale. Nimeni nu poate deveni pe deplin constient de esenta unei alte fiinte omenesti daca nu o iubeste. Dragostea ne face in stare sa vedem trasaturile si caracteristicile esentiale ale persoanei iubite; ba chiar mai mult, vedem potentialul din persoana iubita care nu este actualizat. Mai mult, prin dragostea sa, cel care iubeste ii permite persoanei iubite sa isi actualizeze potentialul. Facandu-l pe cel iubit constient de ceea ce poate fi si deveni, el face ca aceste potentialitati sa devina realitate. "
Da, asa este.
Editat Dum 21 oct 2018 16:07
LuciaD a scris:" Dragostea este singurul mod in care putem cuprinde o alta fiinta umana in nucleul cel launtric al personalitatii sale. Nimeni nu poate deveni pe deplin constient de esenta unei alte fiinte omenesti daca nu o iubeste. Dragostea ne face in stare sa vedem trasaturile si caracteristicile esentiale ale persoanei iubite; ba chiar mai mult, vedem potentialul din persoana iubita care nu este actualizat. Mai mult, prin dragostea sa, cel care iubeste ii permite persoanei iubite sa isi actualizeze potentialul. Facandu-l pe cel iubit constient de ceea ce poate fi si deveni, el face ca aceste potentialitati sa devina realitate. "
Da, asa este.
Dragostea...oh, dragostea!
Asta da!
Si o sa vin eu acum sa-l contrazic pe Frankl (am citit și eu cartea, acum vreo 10 ani, si mi-a placut mult, e impresionant cum un om a reușit sa dea sens al vietii sale desi se afla intr-un lagar nazist) si am sa zic ca doar iubirea permite cunoasterea unei alte fiinte in sensul cel mai profund, pt ca, in timp ce dragostea e superficiala și egoista, iubirea e altruista. Îndrăgostitul cauta sa ia de la celalalt ceea ce il face pe el sa se simtă bine, daruind la schimb, il intereseaza celalalt atata timp cat celalalt il incanta, cel ce iubeste daruieste chiar si atunci cand nu mai gaseste ceea ce vrea la celălalt, il intereseaza si nevoile celuilalt, nu numai ale sale. Suna cam idealist, dar nu e.
Editat Dum 21 oct 2018 18:48
Zero* a scris:Si o sa vin eu acum sa-l contrazic pe Frankl (am citit și eu cartea, acum vreo 10 ani, si mi-a placut mult, e impresionant cum un om a reușit sa dea sens al vietii sale desi se afla intr-un lagar nazist) si am sa zic ca doar iubirea permite cunoasterea unei alte fiinte in sensul cel mai profund, pt ca, in timp ce dragostea e superficiala și egoista, iubirea e altruista. Îndrăgostitul cauta sa ia de la celalalt ceea ce il face pe el sa se simtă bine, daruind la schimb, il intereseaza celalalt atata timp cat celalalt il incanta, cel ce iubeste daruieste chiar si atunci cand nu mai gaseste ceea ce vrea la celălalt, il intereseaza si nevoile celuilalt, nu numai ale sale. Suna cam idealist, dar nu e.
Nu cumva Frankl se referea la love și ai noștri au tradus termenul, când prin iubire, când prin dragoste?
Da, Vriies, eu asa cred. Mi se pare imposibil sa cunosti un om in profunzime doar fiind indragostit de el.
Editat Dum 21 oct 2018 19:13