Am gasit pe laptop-ul meu cateva randuri in franceza scrise de mine prin mai 2013 si am hotarat sa le traduc. Poate par cam fara legatura subiectele pe care le abordez insa pentru mine la acea ora se legau perfect. Si acum cred cu tarie ce am scris iar cand am spus ca '''am fost creata''' am gandit din perspectiva crestina fara sa fiu insa partizana ei Pe parcurs voi da o multitudine de argumente prin care imi voi justifica lipsa credintei intr-un Demiurg.
Am fost creata ca sa ma supun. Intotdeauna
am crezut ca scopul fiintelor umane este de a
deveni sclavii acestei lumi. Din momentul in care
ne nastem, parintii nostri vor sa ne supunem si
sa ne adaptam aceste societati. Astfel incepe
transformarea noastra. Subjugati de ei, care la
randul lor au fost subjugati de stramosii lor,
suntem condamnati la suferinta pentru tot restul
vietii. Nu avem sansa de a descoperi frumusetile
vietii din cauza lipsei libertatii. Tot timpul avea
de-a face cu diferite modalitati de supunere
fortate. Se spune ca in Romania nu mai exista
un regim totalitar. Din pacate nu pot dovedi ca
este asa. Gresesc. De ce vorbesc doar despre
tara mea ? De ce nu ma refer la toate tarile
despre care se spune ca au un regim democratic
evident ? De fapt, democratia si libertatea sunt
cuvinte formale. Fara sa ne dam seama sunt
smulsi din bratele mamelor noastre si lasati in
grija societatii. Gradinita este primul stadiu spre
spalarea creierului. De obicei in aceaste perioada
aflam despre existenta unui batran numit
Dumnezeu care pedepseste toti pacatosii si ne
ameninta cu pedeapsa eterna. Credinta se
transforma intr-o frica permanenta care ne ofera
senzatia ca ne vom mantui daca ascultam toate
poruncile, dar bineinteles si daca suntem
generosi cu asa-zisul ajutor pentru biserica. Ne
dam prea tarziu seama ca tot ce este creat de
oameni este inutil. Dar marea partea a
oamenilor este atat de meschina incat se
complace in nimicuri.
Cu toate acestea, starea de angoasa si de
disperare isi are originea in gandul mortii. Nimic
nu ne poate face mai speriati decat moartea.
Pentru sinucigasi moartea semnifica un colac de
salvare. Evadarea din societate este considerata
un act de lasitate, demn de
blamat ca un genocid. Dar de ce toate astea ?
Precum afirma Montesquieu in opera ,, Scrisori
persane ‘’, toate entitatile umane sunt libere de
a-si alege moartea atunci candi si dau seama ca
viata a devenit o povara pentru ei. De unde
provine aceasta frica de moarte ? Poate ca
doctrinele crestine sunt vinovate. Ne e frica sa
ne sinucidem pentru ca ne gandim putin si la
posibila pedeapsa eterna. Dar pentru un
adevarat aspirant la sinucidere acest gand nu
mai are nicio importanta. Nu-i pasa de viata sau
de pedeapsa eterna.
..sunt prea dure mai ales cand vorbesc intr-o limba pe care nu o cunosti....