nu mai retin exact data si ora,
stiu doar ca era seara si lumea nu se pregatea deloc de culcare.
se auzise ca la Timisoara e prapad, Europa Libera transmitea fragmente cu gloante,
lumea vazuse trenuri pline de "garzi patriotice", cu destinatia Gara TM.
nimeni nu-si închipuia ca într-un mic orasel de provincie poate avea loc vreun eveniment major.
totul era "acolo, dincolo, altundeva".
pâna când s-a tras primul glont.
pâna când lumea a început sa fiarba cu adevarat.
pâna când, prin cartierul vecin cu sediul Militiei, au început sa fuga tragatorii, sarind gardul din spate, ca niste oi speriate.
au murit câtiva oameni.
urmele gloantelor se vad si astazi, pe fosta Casa a Armatei din fata Militiei.
primaria post revolutionara a facut o cruce, undeva, in semn de amintire.
câteodata, in decembrie, îmi amintesc de atmosfera ceea.
altadata, tot in decembrie, îmi spun ca fara cei câtiva curajosi n-as fi astazi unde si ce sunt,
n-as putea sa ma bucur de micile si marile libertati pentru care ei au fost ciuruiti.
si, daca tot suntem pe un forum, poate nici Roportalul n-ar fi existat.
astazi, tot in decembrie, ma gândesc din nou la ei.
gândeste-te si tu.
