In lumea mea
Început de Stu', Mie 25 iun 2014 · 15.503 răspunsuri · 221.825 vizualizări
Iti recomand filmul Buddy boy, 1999. O raritate cinemtografica, un film care arata ce e lumea de fapt.
Fiero a scris:stupid, referitor la tinutul scai, sa stii ca n-am exagerat, chiar asa fac, daca nu m-ai vazut aici sa fac asa, inseamna ca nu a fost cazul. Ooo, ba da, a fost, acum vreo 2 ani, dar persoana respectiva nu mai intra de atunci. Nu, nu din cauza mea, Doamne fereste!
Un om minunat, o comoara, de la care am avut ce invata, desi e foarte, foarte tanar.
Inseamna ca era un om deosebit si iti implinea o nevoie deosebita in acel moment. Sau cel putin, simteai ca poate sa iti ofere.
Azi mi-am inceput ziua cu melodiile de la voi. Multumesc, raze de soare!
Tadaya, am vazut filmul, insa au trecut vremurile in care ma uitam la filme horror, thriller, FBI files. Cred ca am consumat la un moment dat mult prea multe astfel de filme, povesti, imagini, trairi. Le dau trecute. Nu mai consum de f mult timp, desi mai demult ma uitam ciudat la mama cand spunea ca ea nu serveste astfel de 'delicatese'.
Oricum, finalul a fost cu doua intelesuri din cate imi amintesc si nu zic ca actorul a jucat rau. Nu stiu in ce masura filmul prezinta cum e viata in general...Te referi la faptul ca uneori, chiar daca gandesti cel mai oribil lucru despre o persoana aparent draguta, poate totusi sa fie adevarat?
Daca e sa ma gandesc la o carte care prezinta natura umana nedenaturat, pierderea si castigarea luptei cu natura neagra umana - ma gandesc la steinbeck si a lui (La) Rasarit de Eden. Bineinteles, Les Miserables cuprinde destul de multe, de altfel.
Unul dintre putinele filme pe care le revizionez este Shanshank Redemption. Ma reprezinta 100%. 
Asta nu inseamna ca urmaresc doar filme si carti care ma reprezinta. Ci doar care imi intretin elanul, atat.
Va las si eu o melodie frumoasa.
https://www.youtube.com/watch?v=WVtUnEcqWYY
si doua doine ale lui Grigore Lese. Il stiti, nu?
https://www.youtube.com/watch?v=lWFfCizZteM
(cum sa nu iubesti doina?)
Editat Lun 30 iun 2014 07:57
Stupid, in lumea ta e-atata resemnare...si-n lumea mea e-atata resemnare...Poae am sa ma gandesc la o epigrama despre resemnare :P sau cum sa iesi dintr-un cerc vicios numit abandon in care te-ai bagat singur.
Awa. Asta e o perspectiva noua, Sturli. Sa stii ca nu m-am gandit cata resemnare ascund sau nu...pana acum!
De obicei mi se spune ca sunt o persoana incapatanata, idealista - aka impotriva curentului -, ba utopica (bineinteles, eu nefiind de acord cu asta!) , revolutionara, rebela si chiar incomoda de multe ori.
Nu stiu in ce masura o astfel de persoana poate sa ascunda resemnare.
Probabil ca acceptarea lucrurilor pe care nu le poti schimba, fara sa risipesti energie aiurea...e mai degraba o dovada de maturizare, nu neaparat resemnare sau plafonare...dar da, e o idee ce spui tu!
Chiar, in lumea lui Sturli cum se contureaza resemnarea?
App de asta, azi mi-a ajuns la ureche o veche zicala:
Nici celui bolnav nu-i foloseste un pat de aur, nici celui fara de minte un noroc deosebit
Editat Lun 30 iun 2014 13:57
Inceteaza sa mai fii atat de perfecta, e deranjant.
Daca as mai veni vreodata pe Terra intr-o incarnare, as vrea sa fiu stupid. Dar voi face tot ce pot ca sa nu mai vin.
Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:Inceteaza sa mai fii atat de perfecta, e deranjant.
Daca as mai veni vreodata pe Terra intr-o incarnare, as vrea sa fiu stupid. Dar voi face tot ce pot ca sa nu mai vin.
In incercarea de a fi atat de perfect un om uita ca imperfectiunile desavarsesc omul:) Pierderea ei si uite asa ajunge la resemnarea prin ducerea ego-ului la limite irealiste:)
stupid_me a scris:Awa. Asta e o perspectiva noua, Sturli. Sa stii ca nu m-am gandit cata resemnare ascund sau nu...pana acum!
De obicei mi se spune ca sunt o persoana incapatanata, idealista - aka impotriva curentului -, ba utopica (bineinteles, eu nefiind de acord cu asta!) , revolutionara, rebela si chiar incomoda de multe ori.
Nu stiu in ce masura o astfel de persoana poate sa ascunda resemnare.
Probabil ca acceptarea lucrurilor pe care nu le poti schimba, fara sa risipesti energie aiurea...e mai degraba o dovada de maturizare, nu neaparat resemnare sau plafonare...dar da, e o idee ce spui tu!
Chiar, in lumea lui Sturli cum se contureaza resemnarea?
App de asta, azi mi-a ajuns la ureche o veche zicala:
Nici celui bolnav nu-i foloseste un pat de aur, nici celui fara de minte un noroc deosebit
Stupid, dincolo de nor e albastrul cerului si dincolo de perfectiune e omul.Resemnarea in lumea mea inseamna a ma tine departe de prea multa perfectiune din simplul motiv ca ea nu exista.Prefer un om cu multe defecte ca stiu ca acela gaseste capacitatea de a simti omeneste unui om perfect ca acela niciodata nu va vedea mai mult decat persoana lui.Sper ca ti-am raspuns .:)
Si ca sa vezi cum e resemnarea in lumea mea uite o melodie drept reper:)
Hmm..niciodata nu am inteles cum poate spune cineva ca are dusmani.
Sturli, spunea cineva odata ca adevarata perfectiune este arta de a sti cand si cum sa omiti perfectiunea.
Pentru mine perfectiunea nu exista, de aceea nici nu incerc sa o ating, dar nici sa o evit. La fel cu a fi bun, rau, intelept, egoist..sunt lucruri relative, umane..perfectiunea este tot o conventie de o multitudine de sabloane..inventate de om.
Tadaya, aveam o colega in liceu. Citea mult, se preocupa de soarta lumii, incerca sa invete cat mai mult. Mi-a spus odata :
'Uita-te la ...! Ea nu invata decat pentru 5, nu citeste veac o carte, nu e preocupata sa evolueze oe niciun plan, toata ziua se plimba, copiaza la examene, se aranjeaza, barfeste..
Dar stii ce? Eu ma voi framanta toata viata, imi va fi mai greu in viata decat ei. Ei ii e suficient un barbat popular, un job dupa o tejghea, haine moderne, doi copii, o casa si femei care sa o invidieze pentru ce are, aduca femei mai banale decat ea. Ea va fi mai fericita decat voi fi eu vreidata!'
Te pune pe ganduri, este?
Nu are rost sa spun ca nici colega mea, nici ... nu au o viata usoara. Prima sufera cand greseste ceva la job..nici mai mult nici mai outin decat syfera a doua cabd pune cineva pe net o poza nereusita cu ea.
Si la fel de mult sufera si un copil cand i se fura acadeaua.
Nimeni nu e perfect pe lume, dar multi isi iau repere subiective..asa ca daca tu, Tadaya si tu, Sturli, sunteti de parere ca ma straduiesc sa fiu sau sa par o persoana perfecta..e datorita acestui reper personal adupra a ceea ce inseamna, generalizat vorbind, perfectiunea.
In alta ordine de idei, ma bucur ca sunteti sinceri cu mine.
Editat Lun 30 iun 2014 19:02
stupid_me a scris:Inseamna ca era un om deosebit si iti implinea o nevoie deosebita in acel moment. Sau cel putin, simteai ca poate sa iti ofere.
O comoara. Cred ca a fost chestie de reciporcitate.
stupid_me a scris:Probabil ca acceptarea lucrurilor pe care nu le poti schimba, fara sa risipesti energie aiurea...e mai degraba o dovada de maturizare, nu neaparat resemnare sau plafonare...dar da, e o idee ce spui tu!
Parca m-am citit pe mine. ,am obiceiul sa spun ca atunci cand nu mai ai asteptari, totul devine mai simplu, iar asta nu inseamna resemnare, ci a te impaca cu ceea e e evident ca nu poti schimba, canalizandu-ti fortele doar spre lucurile pt. care merita sa lupti.
Sunt de parere ca tadayo a glumit atunci cand ti-a cerut sa nu mai fii perfecta, cred ca alergatul dupa perfectiune e ultimul lucru din lume de care ai putea fi acuzata, altfel n-ai mai musti (alt cuvant potrivit nu-mi vine acum in minte) de atata bucurie si de viata.
Editat Lun 30 iun 2014 19:45
← Înapoi la Intrebari pentru [user] si topicuri despre [user]