Buna dimineata cu dor de munte!
Tadaya, eu nu inteleg cinefilii.
Parca prea mult timp pierdut, in loc sa il traiesti.
La fel si cu..cartile.
Inteleg sa citesti, dar de la o varsta parca multe le citesti asa, ca pe povesti. Greu mai gasesc o carte buna care sa trezeasca o revelatie in mintea mea.
De exemplu, eu nu mai pot acum digera o carte scrisa de un adolescent sau de un tanar sub 30 de ani, oricat de scolit e el si oricat de bombastic ar avea vocabularul.
Cartile de specialitate ies din discutie, ele reprezinta sursa de informatie pe nisa. Cu totul altceva.
Pe de alta parte, nu mai pot digera nici oamenii care au valori mult prea diferite de ale mele, valori pe care le-am concluzionat a fi nesanatoase si/sau paguboase pt mine. Prin prisma acesteia, fie ea prejudecati, ii consider insuficient de autodidacti, intelepti sau superficiali si pur si simplu nu gasesc ca mai am ce invata de la ei.
Nu e vorba ca le-am fumat pe toate, departe de mine aceasta aroganta, ci pur si simplu mi se pare ca multi oameni ajung sa citeasca de la o varsta o gramada de carti doar pentru ca. Nu neaparat ca au pus mana pe o carte buna, delicioasa.
O astfel de carte se gaseste greu, multe intrigi se repeta, tipurile de caractere sunt cam aceleasi pe care le-am citit inca din adolescenta, in tara, in calatorii..(aceleasi arhetipuri umane), SF-urile nu ma incanta decat in rare cazuri pt ca sunt bazate pe imaginatie si speculatii, prea putine pe realitate si simtul raspunderii a afirmatiei, ..
In fine, nu stiu daca vreau sa fiu lamurita de ce unii mananca cartile dimineata , la amiaz si seara.. Mi-a venit asa sa scriu si am scris :)