In lumea mea

dar nu inteleg cum poti spune ca involutia nu exista? 

tu te refereai la toti, ca un intreg, eu te-am rugat sa stai putin cu analiza la nivel micro, individual.

ok, lumea, universul nu poate decat evolua...ca o rezultanta, daca bine inteleg perspectiva ta, evolutia asta, asa cum o vezi tu, ridicandu-se in afara cobceptului de pozitiv sau negativ - dar individual, se intampla la fel? un om care devine criminal se poate spune ca nu involueaza? atunci cum evolueaza diferit fata de unul care devine erou, salveaza copiii orfani sau ceva?

raspunde la asta sa inteleg mai bine cum vezi tu ce eu, se pare, vad si inteleg diferit.

Stu' a scris:

dar nu inteleg cum poti spune ca involutia nu exista? 

tu te refereai la toti, ca un intreg, eu te-am rugat sa stai putin cu analiza la nivel micro, individual.

ok, lumea, universul nu poate decat evolua...ca o rezultanta, daca bine inteleg perspectiva ta, evolutia asta, asa cum o vezi tu, ridicandu-se in afara cobceptului de pozitiv sau negativ - dar individual, se intampla la fel? un om care devine criminal se poate spune ca nu involueaza? atunci cum evolueaza diferit fata de unul care devine erou, salveaza copiii orfani sau ceva?

raspunde la asta sa inteleg mai bine cum vezi tu ce eu, se pare, vad si inteleg diferit.

Tu acum contești evoluția sau cum? 

Un om care devine criminal sau care face alte tâmpenii, nu este un om „involuat” din punct de vedere evolutionist, ci un om care are boală la cap, care are un comportament care contravine principiilor sociale acceptate. Boala, dereglarea mentală, schizofrenia, reumatismul etc., nu înseamnă involuție din punct de vedere evolutiv, ci doar boală sau îmbătrânire. Dar asta nu înseamnă că nu există evoluție, că universul nu a evoluat de la elementele simple la cele mai complexe (hidrogen, heliu,...carbon, oxigen etc.) sau că ființele nu au evoluat de la organismele unicelulare la cele pluricelulare și apoi la complexitatea de forme vii sau că omul nu a evoluat de la condiția de primat la ceea ce numim acum om. 

Ok, mie mi se pare cel puțin hazoasă contestarea evoluției și chiar grotescă propunerea asta a „teoriei involuției”.

Însă dacă voi vreți să puneți bazele „teoriei involuției”, sunteți invitații mei. 

Vri, de ce nu am putea numi boala ca fiind involutie la nivel micro?

De ce nu am putea numi involutie atunci cand un om cu un stil de viata sedentar isi modifica ADN ul in asa fel incat il da mai departe mai putin avantajos din punct de vedere al arderilor urmasilor sai? 

de ce existenta unor involutii micro ar anihila evolutia la nivel macro, asta nu inteleg eu. si de ce nu pot co-exista cele doua, asa cum, intunericul apare in lipsa luminii, boala poate aparea in lipsa unui stil de viata sanogen...ok, nu orice boala, dar sper ca intelegi ce vreau sa spun - cele care ar putes fi prevenite.

Stu' a scris:

Vri, de ce nu am putea numi boala ca fiind involutie la nivel micro?

De ce nu am putea numi involutie atunci cand un om cu un stil de viata sedentar isi modifica ADN ul in asa fel incat il da mai departe mai putin avantajos din punct de vedere al arderilor urmasilor sai? 

de ce existenta unor involutii micro ar anihila evolutia la nivel macro, asta nu inteleg eu. si de ce nu pot co-exista cele doua, asa cum, intunericul apare in lipsa luminii, boala poate aparea in lipsa unui stil de viata sanogen...ok, nu orice boala, dar sper ca intelegi ce vreau sa spun - cele care ar putes fi prevenite.

Prima chestie pe care ar trebui să o facem, ar fi să definim evoluția și involuția. Că altfel vorbim mult, ne iubim și mai mult, dar ne înțelegem separat. 

Poi, boala poți să o numești cum vrei, însă ea n-are de-a face cu „involuția” înțeleasă ca opusul evoluției. Exact precum întunericul (care apare în lipsa luminii, care lumină este o radiație electromagnetică), care nici el n-are de-a face cu evoluția sau involuția, Boala este o stare de deteriorare a organismului, condiționată de acțiunea nocivă a diverși factori determinanți din mediu sau din cauze endogene. 

Există o teorie a evoluției, binișor închegată și argumentată, pe când n-am aflat de o teorie a involuției. Dar dacă vrei să lansezi colea o teorie a involuției, hai, că pun și io umărul! 

Teoria aceasta a evolutiei, cica stiintifica, ne spune cum ca a trebuit sa moara dinozaurii ca sa prolifereze mamiferele, din care ulterior au evoluat oamenii

Ca sa vina apoi, tot o teorie stiintifica sa ne calculeze sansele de a exista viata umanoida in univers

Prin extrapolare, trebuie ca ...efectiv un holocaust dinozaurian la scara universala sa fi avut loc, iar unde n-a fost holocaust au evoluat ....reptilieni

cam subreda teoria asta....

Lumea se gandeste la multe in ultima vreme.   Eu nu prea dau atentie la asemenea teorii sau teoreme, precum nici la pocaiti cu ideile lor sau altori religiosi.

Nu că teoria evoluției ar fi una „cică științifică”, ci chiar este o teorie științifică, bazată pe metoda științifică, alături de altele cum ar fi: teoria atomică, teoria relativității restrânse,  teoria cuantică a câmpurilor, teoria moleculară, teoria cinetică a gazelor, teoria Big Bang-ului, teoria plăcilor tectonice etc.

O teorie științifică este o explicație bine fundamentată a unui aspect al lumii naturale, bazată pe un corp de fapte confirmate în mod repetat prin observație și experiment. Astfel de teorii susținute de fapt nu sunt „ghiceli”, ci relatări fiabile ale lumii reale. Teoria evoluției biologice este mai mult decât „doar o teorie”. Este o explicație la fel de factuală a universului ca și teoria atomică a materiei sau ca teoria germinativă a bolilor.  

Într-adevăr, teoriile științifice se pot completa, se pot modifica, pot deveni cazuri particulare ale unor teorii mai cuprinzătoare (un exemplu clasic fiind mecanica newtoniană care este deja un caz particular al teoriei relativității, anume pentru viteze mult mai mici decăt viteza luminii) și chiar se poate renunța la ele și pot fi înlocuite cu altele,  în măsura în care cele care vin au o mai mare putere explicativă.

Însă, nah, este cel puțin dificil să explici unora cu mintea lemnoasă ce înseamnă metoda științifică și cam care ar fi diferența dintre o teorie științifică și teoria de viață a lui Gogu pusă cu surle și trâmbițe pe net. 

Eu nu inteleg, Vri, de ce evolutia si involutia nu pot co-exista. O specie x a involuat pana la extinctie. Cum suna sa spui ca e evoluat pana la extinctie? Da, e o involutie mai complexa, o rezultanta care nu se vede asa usor, decat daca privesti per ansamblu. Evolutia implica adaptare mai buna. Dar daca adaptarea e a universului, la nivel macro, poate asta implica in proces aparitia involutiilor la nivel micro a unor specii care nu mai ajuta universul spre evolutie...din contra, ii pune piedici. 

Stu' a scris:

Eu nu inteleg, Vri, de ce evolutia si involutia nu pot co-exista.  

Poi, pentru asta, ca să înțelegi, ți-am zis mai devreme, hai să definim evoluția și involuția. Chiar te rog să încerci să o faci. Pe parol că vei înțelege mai bine. Nu te supăra, dar ție nu ți-e clar ce înseamnă evoluția din punct de vedere biologic.

Mai departe, tu te străduiești să termini cu brio psihologia. Ei bine, psihologia, care cu greu și-a câștigat statutul de știință, nu numai că acceptă evoluția, ci o înglobează, adică o consideră o chestie firească. 

Stu' a scris:

  O specie x a involuat pana la extinctie. Cum suna sa spui ca e evoluat pana la extinctie?  

Sună că ai înțeles greșit, doar atât. 

O specie „x”, din punct de vedere biologic nu involuează. Ci evoluează continuu, până unde poate  din punct de vedere al adaptării și până când factorii de mediu îi permit.  Când factorii de mediu nu mai permit evoluția, (cum ar fi în urma unei catastrofe planetare de acum aproximativ 65 milioane de ani, , de exemplu, care a dus la  extincția dinozaurilor), atunci  specia ajunge la extincție.