In lumea mea

Da nu le scriu ca sa le placa altora.

dooh : )))

gargbird a scris:

În loc să grupezi snopi de vorbe cu pretenții de poezie, mai bine scrie-le cursiv, sub formă de proză.

Poeti si alti artisti care creaza opere, se exprima altfel decat un muritor de rand ca mine de exemplu.   Ei sint inspirati de influente ca Luna si Stelele si vad prin alta prisma viata pe pamant.  Pentru noi si Eminescu a fost prea mult, Tudor Arghezi de neinteles chiar si pentru romanii destepti al acelor vremuri.   Contemporanii niciodata nu pot intelege pe superinfluentatii care creaza versuri sau proza, ciorna in cazul ei pe moment, ca pana seara va crea mai multe feluri de specialitati literare!!!

Stu' a scris:

Da nu le scriu ca sa le placa altora.

dooh : )))

Da' de ce le scrii?! Îți place să te citești singură? :)))))))))))

Asta chiar a fost tare. Cică nu le scrii să le placă altora.

La mine e invers. Eu nu scriu să-mi placă mie.

Adică tu le scrii și le ascunzi într-un sertar?! Păi unde e satisfacția? Mergi și le recitești din când în când și te minunezi singură? "Ia uite ce fain am scris aicea! Sunt un înțelept în viață / Și frec menta pe terasă." Genial! 

Auzi, nu le scrie să le placă altora! 

Ei, drăcia dracului!

Am spus ca nu scriu ca sa le placa altora, nu am spus ca nu scriu ca sa nu citeasca altii, care, daca vor citesc, daca nu, nu. Care, daca vor citesc un rand si se opresc sau merg pana la capat, desi nu mereu. Nu scriu ca sa ma citeasca altii, dar nici ca sa nu ma citeasca, anume.

Adevarul e ca mie imi plac ciornele mele. Asa schioape, enervante, greoaie.

Sigur, aici se pune problema aceea clasica - de ce scriu, pentru ce scriu.

Am spus-o si o repet - cand scriu, o fac doar pentru ca nu pot sa nu scriu. Asa ca si atunci cand iubesc. Iubesc pur si simplu atunci cand nu pot sa nu iubesc.

Imi plac si mie romantele, dar nu mereu. Artistii uneori ma obosesc. Poate ca imi place sa scurtcircuitez drumuri, poezia fiind prea scurta, proza prea lunga pentru ceea ce am eu de spus, cat si cand am eu de spus. Si nu imi place sa aman, nu si in scris, aman destule in cotidian, ca sa supravietuiesc. Scriu asa cum respir. Cel putin acum, asa simt, asa fac.

Uneori nu am nimic de spus. Atunci nu scriu. Alteori simt eu nevoia sa transpir sa slefuiesc o forma anume versurilor. Mai scriu si proza cand am chef. Cand nu am, nu scriu. 

Nu m-am nascut ca voi sa ma iubiti

Nici  ca sa ma intelegeti, macar.

Nu m-am nascut pentru o cauza anume 

Nici sa pun o virgula, macar.

Dar respir. Spre deosebire de multi 

Eu chiar respir toate soaptele 

Si urletele, or uracioasele 

Nopti in care altii iubesc prea putin 

Ucid nestiind 

Cersind nedorind 

Iubind neiubind 

Tacand nesimtind

Sub chipuri de lut 

Si drum serpuind 

Cuvant necuvant

Silabe purtand 

spre cer fumegand.

Si tot eu vad ce multi nu mai vor sa vada 

Si-nteleg ce multi nu mai vor sa-nteleaga 

Si nu iarta, sa creada 

E din ce in ce mai greu 

Sa ma uit.

E comic modul în care te lauzi, te văicărești și acuzi în același timp prin versurile pe care le scrii.

Gata, mă duc acasă până nu-mi iau un pumn în nas.

Cand ti-ai luat tu un pumn in nas de la mine?

Stiu ca l-ai asteptat, uneori l-ai provocat, dar de primit...cand l-ai primit? 

Poti sa spui ce si cat vrei. Poti sa taci ce si cat vrei. Intervin eu cand e cazul, doar stii.

Drum lin sa ai.

Ce drum lin? Că doar nu mă duc cu barca. Mă duc cu bicicleta, na. Mai zi ceva.

Acum incepea mintea sa nascoceasca versuri despre oamenii care au papusi favorite, pe care le piaptana frumos, meticulos, le incheie rochita pana la nasturele cel mai de sus, care daca ar avea ce, ar zbarci un mic pliu imediat sub barbie, iar apoi le aseaza in vitrine cu mare grija sterse de praf. 

Versuri despre acei oameni cu poezii in vitrina, despre care atunci cand vorbesti, sau nu vorbesti, nu faci bine. Despre care atunci cand incerci sa le scrii sau sa nu le scrii, nu faci bine. Iar poeziile care nu sunt poezii, doar par, desi ar putea sa fie poezii, acelea, sunt pentru acesti oameni - intotdeauna insulte de multe ori provenite din lene sau din ceva cotlon al falsei autenticitati, grandori renegate, nihilism infantil sau incapacitate de a aprecia frumosul la adevarata lui valoare.

Sa nu dai in gropi prea tare :)

Waaaa

Buna dimineata la amiaza! Cum merg planurile cu sarbatorile? Ti-ai gasit o bunicuta?