Început de Stu', Mie 25 iun 2014 · 15.503 răspunsuri · 221.825 vizualizări
Oare nebunii in lumea lor ..sunt fericiti si le sunt implinite..visurile?
Le traiesc?
Dulce melancolie, Tadaya.
Un prieten facea practica la un spital boli mintale. Asa m-a intrebat atunci pe mine. Ca un copil micmare ce era..
Dureroasa arta. In spatele a ceea ce se vede sta mult mai mult.
Stii tu oare ce?
Buna seara. Nu prea ma dau in vant dupa Lucian Mandruta, insa un status al sau recent gaseste cuvintele potrivite pentru a exprima niste ganduri pe care si eu insami le aveam:
Eu cred ca Biserica nu crede in demnitatea omului.
Pentru ca altfel nu l-ar lasa sa mearga in genunchi in jurul cladirii.
Eu cred ca Biserica nu crede ca noi am putea face ceva bun, impreuna. Pentru ca altfel ar schimba tipicul slujbei in care un popa vorbeste cantand si ceilalti il asculta hipnotizati.
Eu cred ca Biserica nici macar nu si-a citit cartea de capatai. Pentru ca altfel n-ai fi vazut popi cu coif aurit, episcopi cu masini ca ale Cezarului si afaceri ca la tarabele daramate de Iisus in Templu.
Eu cred ca Biserica nu are incredere in noi ca putem sa concepem un Dumnezeu abstract, ca o idee, ca o esenta a inceputului si sfarsitului lumii. Si de aceea ne incurajeaza sa pupam bucati din trupurile lumesti ale altor oameni.
Eu cred ca Biserica nu are incredere in noi ca avem nevoie de ea. Asa ca procedeaza la fel ca Mega Image: ne mai face cate o filiala in drum, ca nu cumva sa mergem la concurenta.
Eu cred ca Biserica nu se mai gandeste demult la rostul ei. Acela de a schimba lumea in bine. Pentru ca altfel n-ar face intelelegeri cu politicienii care fura, mint si tradeaza turma credinciosilor.
Dar totusi eu cred ca Biserica e o institutie careia ii e frica de Dumnezeu.
Da, frica ca El nu cumva sa existe si sa afle cu ce se ocupa ea!
Buna seara, Lucast!
Sa stii ca nici eu nu ma regasesc decat in f putine locasuri monahale.
Pana la urma, omul sfinteste locul. Am intalnit si calugari care efectiv m-au citit in profunzime..si calugari care nu mi-au putut patrunde gandurile.
Oamenii centrati pe lumea materiala, care au timp sa isi faca socoteli materiale in lumea asta..aceia nu pot sa inteleaga sufletul omului..caci sufletul omului este sufocat de nevoile materiale, in niciun caz eliberat!
Daca Dumnezeu exista undeva, nu il vom gasi in oamenii indepartati de el prin obiceiuri axate pe lumea materiala, trecatoare, vremelnica..nu il vom gasi in oamenii care se mandresc ca poarta haine colorate si sclipitoare..care uita ca Iisus nu a urat omul, ci doar pacatul...care se lasa ingenunchiati de slabiciunile mintii fara sa se revolte si sa incerce sa lupte, ramanand chiar in desfatare..care calca peste demnitatea oamenilor voit...
Dar vezi tu Luc...noi singuri ar trebui sa ne supunem foamei, frigului, mizeriei, umilintei..ca sa intelegem cu adevarat omul care e supus suferintei. Sa il intelegem mai bine, sa fim mai aproape de el, sa invatam cum sa il ajutam mai bine sa se ajute si sa se inteleaga singur!
Nu trebuie sa vina un preot sa iti dea penitenta. Dar suntem noi oare capabili sa ne-o aplicam singuri..
?
Sa fim...
Dumnezeu se afla acolo unde iubirea binecuvanteaza sufletul. Cand iubirea chinuie sufletul, e timpul sa ne abtinem, desi e chinuitor, sa ne indepartam, desi simti ca te rupi in doua, sa ne cenzuram..si astfel de penitente sunt printre cele mai usoare..
Ar trebui ca Stu, Fiero, Lucast si cu mine, si altii care au suflet frumos, sa ne facem o biserica a noastra.
Am asculta muzica buna la biserica noastra si ne-am ruga unul de altul sa mai stam putin, ca e tare placut cu muzica buna.
Nu am suflet frumos.
Atunci facem o derogare si te primim in secta estetica si doar cu ADN-ul frumos.
N-am inteles, tadayo. E de bine?
E de ultrabine.
Buna dimineata cu ceata!
Mi-am amintit ieri de parintele Cleopa si de experienta pe care am trait-o in preajma lui, acum multi ani.
De felul in care nu intelegeam un cuvant din ceea ce spunea, de parca ar fi vorbit alta limba, desi vorbea limba romana.
De faptul ca am reusit sa ma apropii la 2 pasi de dansul si tot nu intelegeam un cuvant din ce predica, dar simteam, cumva, ce spune. De faptul ca..
Ma rog, lucrurile acestea nu se spun decat atunci cand au rost. Cand sunt cercetate, intrebate..nu se spun de la sine. Ma opresc aici si va las un interviu cu parintele Cleopa, asa 'sugubat' cum era el. De o simplitate si degajare cum rar intalnesti.
Daca vreti, 'cetiti', dragii mei.
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/intrebari-incomode/17970-dialog-tren-parintele-cleopa
"-Staţi să vă spun! Ştiţi ce-aţi făcut voi? Dacă o albină iese din stup şi înconjură buduroiul în care stă, are ea pretenţia că ştie ce este în toată lumea?"
''- Stai să vă spun alta mai minunată. Pe-un vârf de ac se odihnesc 16 miliarde de ioni, care sunt corpuri mult mai mici decât atomul - Camil Flamarion voia să scoată în evidenţă viaţa, la ateii de peste Rin, că ei se chinuiau să facă o celulă vie, pe vremea aceea, pe care nici astăzi n-au făcut-o, că viaţa-i numai la Dumnezeu. Şi la aceşti ioni, care nu se pot concepe de mintea omenească cât sunt de mici, ce aparate trebuie? Că dacă ai avea un aparat, ca un purice să-l vadă mai mare decât Ceahlăul, încă nu ai zări în atmosferă un ion! Şi aceşti ioni s-a aflat că şi ei stau ca flăcăii de mână şi joacă, au viaţă în ei! „Şi acum domnilor de peste Rin - că el îi combătea pe germani -, vă rog să despărţiţi forţa de materie şi viaţa de zidire".
Editat Mar 21 oct 2014 10:56
Danke, tadayo. Iti dau un hug, il dau cam rar. 
Stupid, how is life?
← Înapoi la Intrebari pentru [user] si topicuri despre [user]