Paranoia

Experiente proprii, pareri, dezbateri... dar atentie ca e un subiect periculos. Pe cuvant de cercetas.

Eu nu stiu exact ce inseamna paranoia dar din perspectiva mea ea nu exista. Adica, exista niste intamplari ciudate, dar ele chiar exista nu doar ti se par. Sunt curios ce parere aveti despre chestia asta, ca paranoia nu e paranoia... sau poate ca e si sunt eu... paranoia.

Am fumat iarba acum vreo 2 ani zi de zi si mergeam la lucru zi de zi si n-aveam nimic zi de zi si chiar imi indeplineam sarcinile perfect, chiar intelegeam mai bine ce se cere de la mine si actionam laser frate, timp de vreo 2 luni. Intre timp nu aveam atacuri de panica sau stari de anxietate dar ritmul intamplarilor ciudate se ingramadea. Mie imi venea sa rad normal. Dar cam ma bate gandul de atuncea, ca ceva nu-i in regula, prea multe intamplari ciudate pe zi patrata.

Ma gandesc logic ca sunt mai atent la lucrurile din jurul meu si observ mai multe decat pana atunci si bag prea multe in seama iar asta se poate clasifica ca si paranoia. Dar eu nu am paranoia. Pe ce pun degetul aia e. Deci ce se intampla.

Nu ma refer doar la cine a fumat iarba ci si la cine a experimentat senzatia asta de zi cu zi. Mie mi se pare ca e o clasificare simplista si reductionista si defapt e un fenomen mai amplu si mai activ la mijloc.

Cine are curaj... poftim.

Cred ca te referi la intuitie, in cazul tau, nu la paranoia. Paranoia e ceva nejustificat, care iti domina viata, ca o fobie de pilda.

Toti suntem inzestrati cu intuitie; nu toti o ascultam. Primim vibratii negative, avertismente, si nu le bagam in seama.

Dar si observatia e foarte importanta (interactiunea dintre noi fiind rapida in ziua de azi).

Zen` a scris:

exista niste intamplari ciudate, dar ele chiar exista nu doar ti se par

ritmul intamplarilor ciudate se ingramadea.

ceva nu-i in regula, prea multe intamplari ciudate pe zi patrata.

Ma gandesc logic ca sunt mai atent la lucrurile din jurul meu si observ mai multe decat pana atunci si bag prea multe in seama

AR fi bine sa exemplifici la ce te referi. Intamplarile ciudate pot fi interpretate diferit de fiecare, in functie de cadrul sau de referinta.

Te referi la sincronicitati?

La ordinea implicita a lumii, de care vorbea David Bohm? (iar oamenii normali traiesc in ordinea "realitatii" de suprafata)

"Ordine implicită este un termen științific care descrie starea unui sistem atunci când diferite informații sau caracteristici sunt prezente, dar nu sunt evident vizibile sau detectabile la o inspectare directă a sistemului."

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordine_implicită

RisingPhoenix a scris:

Posibil, dar atunci cand intuitia iti spune ca ceva parca isi baga coada peste tot... pare cam paranoia. Adica, n-are cum. Si nu neaparat ceva naspa, ci chiar doar ceva care se repeta. Nu stiu, de asta am si deschis subiectul asta.

Am citit o carte in care un schizofren isi povesteste istoria. El spune la un moment dat ca atunci cand mergea cu masina pe bulevarde luminile felinarelor se aprindeau pe masura ce el inainta, apoi se stingeau. Si ca in masina mai erau si altii, care au confirmat. Aceasta ar putea fi o sincronicitate, care apartine ordinii implicite, dar unii o pot considera simplist schizofrenie sau paranoia.

Zen` a scris:

Posibil, dar atunci cand intuitia iti spune ca ceva parca isi baga coada peste tot... pare cam paranoia. Adica, n-are cum. Si nu neaparat ceva naspa, ci chiar doar ceva care se repeta. Nu stiu, de asta am si deschis subiectul asta.

Nu stiam ca te referi la ceva anume. Ce ar fi acel ceva?

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Nu stiu daca ai trecut ca si cu trenul printr-o halta prin senzatii de genul... nu pot sa exemplific acuma pentru ca nu sunt, dar ma obsedeaza gandul asta, ca termenul asta de paranoia e un paravan (neinteles destul) pentru un fenomen mai amplu. Ce fenomen... e complicat...

Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:

Cred in aceasta ordine implicita; am avut de atatea ori demonstratii.

Zen` a scris:

Nu stiu daca ai trecut ca si cu trenul printr-o halta prin senzatii de genul... nu pot sa exemplific acuma pentru ca nu sunt, dar ma obsedeaza gandul asta, ca termenul asta de paranoia e un paravan (neinteles destul) pentru un fenomen mai amplu. Ce fenomen... e complicat...

Nu e un paravan, e ceva real, insa nu se aplica neaparat situatiilor pe care le descrii.

Cred ca intuiesc ce vrei sa spui; simti o prezenta/ o cauza in anumite situatii, neputand explica nimanui logic de ce.

RisingPhoenix a scris:

Nu stiam ca te referi la ceva anume. Ce ar fi acel ceva?

Nu stiu daca e ceva anume, ci ma refer ingeneral la tot felul de intamplari ciudate care te ghilimele urmaresc.

(tre sa ies acuma asa ca nu asteptati feedback... in timpul meciului )

o sa revin cu despre ce cred eu ca e vorba mai tarziu, ca nu am timp sa formulez acuma

In unele cazuri e posibil ca paranoia sa fie paravan pentru altceva mai profund, insa in alte cazuri cred ca e o deficienta a creierului, care o ia razna cu anumiti transmitatori si incepe sa aiba idei irationale.