Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
Htenesa

Epopeea Martinel

Recommended Posts

I

 

Cățelușul Martinel

Seamănă cu Azorel

Cine este și acesta ?

Este unchiul vărului Besta

Martinel cel frumușel

Era tare scumpățel

Avea gheare lungi

Cu care agăța pungi

De la oameni înțelepți

De la oameni chiar deștepți

Într-o zi un cățel

Pe nume Martinel

Stătea sub ploaie

Așteptând pe Soare

Acesta nu sosi

Și Martinel la drum porni

Merse-ntâi pe Lună

O planetă foarte bună

O-ntrebă de Soare

Și ea-i spuse că mâna-l doare

O-ntrebă și unde e

Dar Luna spuse: “De,

De unde să știu eu ?

Poate e cu Deu

Un doctor foarte bun

Ce te face sănătos tun.

Poate e cu Dan

Un om sărac ce n-are ban.”

Martinel plecă la Marte

Planeta cu multa carte

- Unde este Soarele ?

“ Se dă pe barele

Din Univers

Pentru a-i veni în gând un vers.”

Martinel plecă trist

Și se-ntânlni c-un polițist

“ Îmi răspunzi la o-ntrebare ?

Spune-mi te rog despre Soare. “

“ Este pe Pământ

Luptându-se c-un vânt. “

Martinel se bucură

Și-un bilet cumpără

Pentru nava “ Rindobază “

Ce-l ducea drept acasă.

O-aventură se-ncheie

Ziua se termină.

 

Scrisă la 11 ani.


II

 

După fosta aventură

Martinel luă o bușitură

La doctor se duse

Și bietul se plânse

Că-i curge sânge

Și mama lui plânge

Doctoru-i spuse

Că pastilele-s duse

În Asia

La Dasia

Martinel îi ceru doctorului

Să-i spună Morcovului

Să-i dea un pansament

Și să facă un testament

Dorința îi fu împlinită

Dorința cea dorită

Acasă Martinel

Fu sunat de Ionel

Care-l chemă la el

Să se joace cu roboții

Martinel veni de-ndată

Dar pe drum trebui să bată

Alt cățel rau

Dușmanul său, Nău

Acasă la Ionel

Mai veni și Viorel

Se jucară

Mai dansară

Mai cântară

Se distrară

Seara Martinel plecă

Și acasă se culcă

Dimineața-i zi frumoasă

Martinel se-apucă să coasă

Ce ? O fustă

Apoi ia și gustă

Din mierea cea dulce

La Ionel se duce

Și-amândoi la munte au plecat

Dar din greșeală un melc au călcat

Ajungând, la hotel s-au cazat

Iar seara pe munți au urcat

La o peșteră-au ajuns

Înăuntru au pătruns

Întuneric beznă

De rănit la gleznă.

 

Scrisă la 11 ani.


III

 

Cățelușul Martinel

Care latră frumușel

S-a întors din călătorie

Cu o nouă pălărie

Dar acasă ce să fie ?

Jeg și-o mare murdărie

A pus mâna pe burete

A mâncat și un crevete

Pentru-a prinde energie

Și a face gălăgie

Prafu-ndată s-a speriat

Și din casă a plecat

Martinel s-a bucurat

Și la toți a urat:

- Ziua bună și frumoasă

Că praful a plecat din casă

Lumea i-a mulțumit

Și în dar i-a dăruit

Un cal viteaz

Și mult prea breaz

Cu care în țări depărtări

Peste ape, peste mări

A plecat Martinel

Să-l salveze pe-Ionel

Care fusese răpit

De un monstru zăpăcit

Ajungând la acel monstru

Care era poreclit prostu

Monstrul îl atacă

Martinel contraatacă

Cu sabia scoasă

O sabie frumoasă

Monstrul se sperie

Și Martinel gâtul îi tăie

Ionel a fost salvat

Amândoi s-au bucurat

Și înapoi au plecat

A fost o zi plină

Și foarte senină

Dar noaptea a venit

Afară s-a răcit

Și monștrii au revenit

Dar eroul Martinel

Împreună cu Ionel

Lumea au salvat din nou

Și-au primit iar un cadou

Ce să fie iar in el ?

După ce l-au desfăcut

Au găsit un mic vițel

Care mult le-a mai plăcut

Așa a fost sa fie

Și a 3-a călătorie.

 

Scrisă la 15 ani.

Edited by Htenesa
  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca asa genial scriai la 11 anisori, oare la ce nivel scrii acuma? Hai da-ne un poem epopeic, cu terraformarea lui Marte, foraj pe centura de asteroizi si aventurile lui Htenesa impreuna cu catelusul Martinel in cautarea tuturor gaurilor negre din Multivers.

Share this post


Link to post
Share on other sites

IV

 

Martinel ?

Da, chiar el

Martinel a revenit

Și vă spune ce-a pățit

În a 4-a aventură

Care-a fost o mură-n gură

Chiar așa! El nu vă minte

Chiar dacă-a pierdut un dinte

Să începem așadar

După ce-a primit în dar

Pe vițelul mic pitic

Care nu făcea nimic

Martinel a hotărât

Să-l dreseze-n mod plăcut

Și l-a luat cu binișorul

Ca să-nvețe mai ușor, vițișorul

Dar acesta-ncăpățânat

Nimic nu a învățat

Și Martin s-a supărat

El metoda a schimbat

Pe vițel l-a pedepsit

Soart-urâtă i-a ursit

Să îl lase nemâncat

Nebăut și însetat

Vițelul s-a supărat

Și de-acasă a plecat.

 

Scrisă la 15 ani.

 

V

 

O săptămână în zadar l-a căutat

Pe vițelul neastâmpărat

Și când credea că nu-l va mai găsi

Speranța nu îl părăsi

Și îl conduse pân-acolo

În țara unde mereu plouă

Era mocirlă mult de tot

Și multe spații de înot

Martinel nu se opri

Mocirla nu îl opinti

Și el mergea, mergea

Cam obosea

Dar la vițel gândea

Lui tare rău îi părea

Că-l supărase

Și bietul plecase

Acum în țări străine se afla

Și plângea, plângea

Dar Martinel îl va găsi

De asta nu se îndoi

Și uite-așa ca prin minune

Soarele pe cer apune

Vițelu-acolo se zărește

Povestea se sfârșește.

 

Scrisă la 15 ani.

Edited by Htenesa
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tadayo, eu sunt diletant. Imi place sa fac o gramada de lucruri, dar le fac doar pana la nivel mediocru. Pe urma, efortul ar creste exponential si nu sunt dispus sa investesc atata energie. Oricum, mai am niste romane din perioada aia. O sa le copiez intr-o zi de pe caiete pe calculator si o sa le pun pe-aici.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tadayo, eu sunt diletant. Imi place sa fac o gramada de lucruri, dar le fac doar pana la nivel mediocru. Pe urma, efortul ar creste exponential si nu sunt dispus sa investesc atata energie. Oricum, mai am niste romane din perioada aia. O sa le copiez intr-o zi de pe caiete pe calculator si o sa le pun pe-aici.

 

Ce tare, si eu scriu romanele si nuvelele tot pe caiete, nu suport sa scriu la calculator :lol:

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tadayo, eu sunt diletant. Imi place sa fac o gramada de lucruri, dar le fac doar pana la nivel mediocru. Pe urma, efortul ar creste exponential si nu sunt dispus sa investesc atata energie. Oricum, mai am niste romane din perioada aia. O sa le copiez intr-o zi de pe caiete pe calculator si o sa le pun pe-aici.

Epoeea Martinel

Cred ca s-a impiedecat

Cand de barbos a cam dat

Eu zic sa-i gasesi barlog

Sa nu ramana olog

Mai Hitensa ,dragul meu

Du-l pe Marte...nu e greu

Intr-o gaura mai neagra

Cu barbosul nu-i de saga

Ca de il gaseste-n groapa

Cred ca el coada ii papa:)))

  • Upvote 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mi=a placut mult povestea cu Martinel, catelul cu nume de urs. Imi permit sa o continuu:

 

Martinel se duse iara

ca sa bantuie pe-afara

si sa dea de intamplari

prin oricat de multe zari.

 

Pe alee el se duce

tantos blana ii straluce

si la colt entuziasmat

peste cine el a dat?

 

E o catelusa alba

ce in vant blana si-o scalda

si-i pufoasa, molicica,

lui Martin i se ridica

si-are o codita sus

lui Martin i s-a cam pus

pata pe cateaua dulce

si-ar cam vrea ca sa o culce

si s-o tavaleasca-n praf

peste frunze ce stau vraf.

Se-ncioteaza, se cambreaza

apoi iar se inclesteaza

Martinel e prea voios

c-a-inteles misterul jos


Apoi catelusa-i zice

latrand ascutit, ferice:

"stii, eu am o taina mare

si m-apasa mult prea tare,

si-as cam vrea ca sa ti-o spun

dar sa nu fii aspru-acum!

Eu nu m-am nascut catea

ci am fost cotoi sadea

si la Ciomu am facut

ceva cam neprevazut

cat ai zice TyCoonRex

m-a schimbat pe loc la sex.

Dar eram asigurat

si pe loc m-au preschimbat

intr-o catelusa soada

ca-i la moda sa ai noada."

 

Martinel s-a-ngalbenit

si-a vomat nefericit.

Apoi merge injurand

societatea nu prea bland.

  • Upvote 7

Share this post


Link to post
Share on other sites

VI

 

Martin crescuse, era mare

Era cățel de-nsurătoare

Dar se gândea cu nostalgie

La fosta lui copilărie

Cum într-o zi mohorâtoare

Voios plecase după Soare

Și când crescuse mai câțel

Primise-n dar un scump vițel

Dar azi e mare, mult prea mare

De mult nu mai privise-n zare

Cu vocea cam tremurătoare

Sperând la-o-aventură tare

Dar azi vroia, Ooo... da, vroia

În lume a se-napoia

Să vadă iar codrii cei lini

S-alerge iar după găini

Și se gândea...

”Oare să da ?”

”Să plec acum ?”

”Ca un nebun ?”

”Să văd iar tot ?”

”Ca un netot ?”

”Să uit că-s mare ?”

”De-nsurătoare ?”

........................................

Un pas făcu, spre infinit

Martin rămase-ncremenit

Să plece oare iar în zbor ?

Chemare să dea l-al lui dor ?

Martin zâmbi...

Și țuști sări

Și fugi, și fugi

Și-agață pungi

Și fugi, și joacă, și aleargă

Pân doctorii te-or lua pe targă

Așa te du tu Martinel!

Cățel voinic, cățel de fel!

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Martinel are catel,

Se joaca mereu cu el,

Insa azi nu s-a jucat,

Oare ce s-a intamplat?

Martinel e un baietel,

Nu prea cumintel defel,

Aseara el a mancat,

Inghetata si rahat,

Pana a cazut la pat.

Si saracul de catel,

Plange dupa Martinel,

Insa ce nu stie el,

E faptul ca Martinel,

S-a indopat ca un purcel,

Si nu-mi e de Martinel,

Cat imi este de catel,

Ca dementu' Martinel,

S-a indopat ca un purcel,

Pana a facut pe el.

Lol =))

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×