Stu' a scris:Oare oamenii mai singuratici trec mai usor prin pandemia asta nenorocita?
Eu toata viata am trait in autocarantina, dar nu stiam ca ii zice asa. Pentru mine nu s-a schimbat nimic. Mai mult, acum sunt cu constiinta linistita ca nu mai deranjeaza nimeni cu iesitul in oras, nu mai acuza prietenii ca sunt singuratic/introvert/asocial/neprietenos. Fumez o tigara imaginara, beau o zmeurata reala, citesc operele complete ale autorilor preferati in ordine cronologica, surfez pe net dupa meme si poze de arta, ascult muzica sublima, imi completez carentele din cultura generala, vad filmele pe care le-am ratat la vremea lor, si chiar am atins fericirea neintrerupta in ultima vreme, ceea ce ma uimeste. Multi singuratici au zis ca pentru ei nu s-a schimbat nimic. Dar e greu pentru sociali, o cred.
Nevoia de aer curat mi-o satisfac plimbandu-ma des in padurea intinsa de langa locuinta, e la cateva minute de mine. Mai fac miscare dansand dupa videouri ce te baga in transa. Eu cred ca multi sociali abia acum isi vad launtrul, cu bune si cu defecte, pentru ca izolarea ii obliga sa se vada asa cum sunt. Nu si-au facut autoanaliza pana acum, e naspa la varsta asta.
Cei care o iau razna in casa ar trebui sa danseze cu toata familia pe ritmuri din astea, si sa inceapa sa se observe in sine, sa constientizeze ce e de constientizat. Daca nu acum, atunci cand?
