Binele si raul

,,Binele este in ceasca de cafea proaspata de dimineata. In privirea oamenilor dragi tie. Chiar si in ziarul matinal. Daca il cauti, binele este acolo unde restul nu vad nimic.

Binele este in piata centrala din Brasov, in linistea strazilor dichisite din Sibiu, in fata bisericii din Cluj, pe strazile Iasului istoric, intr-un parc din Bucuresti, in fata Domului din Timisoara, pe strazilor portului Tomis in Constanta. Binele este si in cartierul tau de blocuri. Si la casa bunicii. Si binele mai este si intr-un sat din Maramures.

Binele este acolo unde vrei tu sa-l vezi. Si unde ii dai voie sa fie.

Am citit de curand intr-o carte despre taofizica (stim, suna complicat

Rhini a scris:

Pentru ca, asa cum explica metaforic filozofia respectiva, binele si raul sunt parte din aceasi unitate. "

Confuzia ar fi aceasta unitate unde amestecatura binelui-raului da nastere la tot felul de prejudecati binevoitoare egoismului individual.

Acest bine-binevoitor-magulitor

De ce trebuie ca binele să

Endiaar a scris:

De ce trebuie ca binele să

Melissa Rebeca a scris:

Ca sa se oftice raul!

Endiaar a scris:

Melissa Rebeca a scris:

Binele e foarte bun.Intotdeauna.Ca de aia invinge .Si nu e problema lui ca se oftica raul.El se oftica de rau ce e.

Binele, dacă nu ma înșel, încă nu a învins. Răul se oftică de rău ce e... dar de ce urmărește binele să îl pună pe rău în situația de a se oftica?

Dacă este binele absolut (nu foarte bine), l-ar lăsa pe rău să învingă... de bun ce e binele.