De ce accepta fetele o relatie cu un barbat casatorit?

Constat cu tristete ca unele dintre voi ati trecut degeaba prin viata. Inca nu ati invatat ca nu trebuie sa faceti catalogari/etichetari radicale si grosolane? Ca povestile de genul asta sunt PARTICULARE si, daca vorbim de ele la modul general, nu ne apucam sa etichetam personajele principale? Fiecare are motivatia lui pentru care face ceva anume in viata. SI cand zic asta, ma duc dincolo de relatii extraconjugale.

Da, fiecare se raporteaza la experiente proprii, dar e atat de greu sa te pui in pielea celui pe care il judeci, inainte sa faci asta?

Nu e nevoie sa se simta cineva sau sa imi raspundeti, reflectati doar! Ca sunt convinsa ca nu e nimeni sfant pe forumul asta.

Sa gresesti e omenesc si nu cred ca aceste intrebari, cum e topicul prezent, sunt create pt a judeca sau a stampila indivizii.

Fiecare gresim, unii in dragoste, altii in alte decizii, mai ales in tinerete. Dar la ce folos forumuri si intrebari, cand se asteapta doar aprobari la greselile respective?

Ar fi fost de folos pe vremuri internetul, forumurile... acum multi suntem mai inaintati in varsta si nu odata am auzit: "daca mi-ar fi atras cineva atentia atunci..."

Deci noi incercam, cel putin eu sigur, sa aratam si partea negativa, dezavantajele in aceste situatii, pt cei la care nu e prea tarziu.

Oricum, cred ca suntem cu toate de acord ca pentru o fata/femeie tanara si, mai ales, necasatorita sau neimplicata intr-o relatie serioasa, a se indragosti de un barbat casatorit nu este cea mai buna alegere.

Da, o sa zicem ca nu alegem de cine ne indragostim.

Insa daca avem un tipar din asta psihologic de cautam sa alegem mereu barbatul care sa ne faca sa sufere ( a se vedea, ca exemplu extrem, femeile care stau cu barbati care le maltrateaza fizic si/sau psihic), ne putem investiga psihologic , descoperi cauzele si ne putem "trata". A nu se intelege ca zic ca o astfel de femeie este nebuna.

carly a scris:

Sa gresesti e omenesc si nu cred ca aceste intrebari, cum e topicul prezent, sunt create pt a judeca sau a stampila indivizii.

Fiecare gresim, unii in dragoste, altii in alte decizii, mai ales in tinerete. Dar la ce folos forumuri si intrebari, cand se asteapta doar aprobari la greselile respective?

Ar fi fost de folos pe vremuri internetul, forumurile... acum multi suntem mai inaintati in varsta si nu odata am auzit: "daca mi-ar fi atras cineva atentia atunci..."

Deci noi incercam, cel putin eu sigur, sa aratam si partea negativa, dezavantajele in aceste situatii, pt cei la care nu e prea tarziu.

De la a nu le aproba sau a incerca sa ii inveti ceva si pana la a spune ca au probleme la bibilica, e drum lung. Cred ca sesizeaza oricine diferenta.

Sheeva a scris:

Oricum, cred ca suntem cu toate de acord ca pentru o fata/femeie tanara si, mai ales, necasatorita sau neimplicata intr-o relatie serioasa, a se indragosti de un barbat casatorit nu este cea mai buna alegere.

Da, o sa zicem ca nu alegem de cine ne indragostim.

Poate stie si fata respectiva. Si barbatul respectiv. Asta nu inseamna ca ea are probleme hormomale/cu capul sau ca el e un afemeiat. Dupa cum ziceam, fiecare are o motivatie, nu trebuie sa le intelegem noi, dar nici sa le judecam, ca nu ne-au luat noua barbatii. SI daca ni i-au luat, poate nu am fost suficient de abile, iubitoare blabla incat sa ii tinem langa noi.

Sheeva a scris:

Insa daca avem un tipar din asta psihologic de cautam sa alegem mereu barbatul care sa ne faca sa sufere ( a se vedea, ca exemplu extrem, femeile care stau cu barbati care le maltrateaza fizic si/sau psihic), ne putem investiga psihologic , descoperi cauzele si ne putem "trata". A nu se intelege ca zic ca o astfel de femeie este nebuna.

Ei, acuma na, mai nou ne pricepem toti la psihologie. Poate pur si simplu acele femei iubesc cum nu au mai fost iubite, sunt iubite cum nu au mai fost iubite si poate nu fac rau nimanui daca au o relatie cu un barbat insurat.

dar si daca le-o lovi blestemul "talibanelor raspopite"... , sa vezi atunci ce schimbari de opinii interioare ... ;)

Sa crezi intr-o relatie care n-are nici un viitor si pt ea sa-ti bati joc de cel actual, caz mai rar, mai izolat... e o problema psihica. Sunt medici care vindeca aceste rani. Nebunia e altceva, eu n-am catalogat pe nimeni nebun.

Sa te indragostesti, e foarte normal si necontrolat. Dar nu numai insuratii pot iubi exceptional. Da, la inceput e frumos, apoi urmeaza dezamagirea si o problema si mai mare decat setea de-a fi iubit/a.

Ce inseamna inceput? Cat dureaza inceputul?

Si daca pot intelege de ce ni se cere sa tratam cu ingaduinta astfel de situatii, nu inteleg de ce apare cate vreunul sa-si bage coada ca ce om face noi cand ne-o lovi iubirea extraconjugala.

Sahariene, de acum sa-ti zicem Nostradamus?

Care-i problema, de unde si pana unde ai ajuns tu la concluzia ca "toata lumea o face" si ca musai ni se va intampla si noua? Zi-ne, draga, unde ai globul de cristal, sa-ti cerem mai multe din fabuloasele tale previzuni.

Ei, am o vaga banuiala ca saharianu'se referea la altceva, dar cum e suptil, fiecare intelege ce nu ii convine...

Darianna a scris:

Ce inseamna inceput? Cat dureaza inceputul?

Nu stiu cat dureaza, cred ca depinde de individ, de caz. Poate pana iluziile nu se spulbera de tot...

O prietena veche cu aceleasi probleme imi spunea ca ea spera ca el sa-si paraseasca familia si sa simta la fel, ca sunt facuti unul pt celalalt. Dar el n-a ascultat-o. Apoi tarziu a divortat si tot nu pe ea a ales-o... el stie de ce, eu doar am banuieli, care nu conteaza.