Maria^^^^ a scris:Buna,Sunt cu prietenul meu de 3 ani jumatate . De 2 ani stam impreuna. Insa de cand ne-am mutat impreuna au inceput sa apara multe certuri.. poate e ceva normal pana ne acomodam .. asa m-am gandit eu. Intradevar lucrurile s-au schimbat foarte mult de atunci. Problema mea este ca nu imi pot da seama daca tine in acest moment la mine sau doar a intervenit obisnuinta. Eu am facut f multe compromisuri .. am trecut peste multe momente neplacute. Din pacate existau betii mai dese din partea lui .. acum ce e drept ca sunt mai rare dar inca sunt. Nu e violent .. dar exista aceste betii si asta ma deranjeaza enorm. Nu sunt eu destul de importanta sa renunte ? O alta problema ar fi ca de fiecare data cand se duca acasa la ai lui ma igonora. Nici un semn de viata , absolut nimic. Intradevar sunt cateva probleme si la el in familie cu alcoolul , si unul din parinte este f grav bolnav . Asta a fost unul din motivele pentru care nu m-a sunat deloc de sarbatori .. nici macar sa imi zica ca a ajuns bine. Lucru care pe mine ma deranjat enorm pentru ca nu este prima data cand se intampla. El nu mi-a explicat nimic din ce s-a intamplat; am aflat de la altcineva ca ar fi fost niste probleme in familie. Este asta oare in motiv sa ma ignore ? Nu sunt si eu destul de importanta dupa atat timp? In momentul cand am revenit in apartament dupa sarbatori am luat decizia sa ma mut macar pentru o perioada .. Atunci nu stiam ca ar fi fost acele probleme in familie ( ma refer la ultimele probleme aparute de pasti ) . Insa nu am luat aceasta hotarare doar pe baza acestei ultime ignorante , am luat hotararea pe baza a tot ce s-a intamplat in trecut. Cum se zice aceasta ultima faza a pus capacul. Am asteptat un semn de viata .. dar nici unul . Am luat legatura eu pana la urma cu el sa ii explic de ce am hotarat acest lucru. Au trecut 2 zile si tot nu am nici un semn de viata. Un alt lucru pe care vreau sa il mentionez este ca el este o fire foarte orgolioasa... chiar daca a gresit ii ia ceva timp sa isi dea seama si sa recunoasca. De cele mai multe ori chiar daca el gresea eu incepeam sa comunic cu el sa il fac sai nteleaga. Insa in acest moment nu cred ca as mai putea face acest lucru. Ma gandesc ca nici daca nu raspunde dupa ce i-am explicat tot ce gandesc sentimentele lui sunt f diferite de cum credeam eu . Inseamna probabil ca nu ii mai pasa si e mai bine sa ma mut chiar. Gresesc eu ?Am exagerat eu oare? Ce ar trebui sa fac?
As aprecia foarte mult un sfat de la voi. Merci.
Maria.
parerea mea este ca are pe alta, asa ca uita-l
stii...inceputul e cel mai greu,iar inceputul e in inima ta.
...deja m-am luat la cutite cu cateva persoane p-aici..forumul asta poate fi si dur cateodata 
