Somnul ratiunii naste monstrii...
E ceva foarte irational in credinta habotnica,fanatica a unora in chestii pe care nu le-au experimentat,pe care nu le-au trait,asupra realitatii carora nu au nici o dovada,nici o proba directa...nimic.
Insa incercati sa-i contraziceti numai! -stiu ei mai bine ce si cum...
Crestinismul actual,in Romania,se imparte in doua zone ,nu foarte limpede delimitate: cei care adera cu habotnicie la tot ce spune biserica,clerul,scriptura si "sfanta traditie",si ceilalti,care in diferite grade se fofileaza din a respecta si a crede chiar totul...
Adica asa...pe ici pe colo...ce se mai prinde de ei...
Mai participa si ei cand si cand la vreun ritual ocazional...vreo nunta,botez sau inmormantare...o spovedanie odata pe an ceva...si in rest...fac cam tot ce-i taie capul,ocolind cu grija intrebarile incomode despre sensul vietii si chiar aprofundarea invataturilor de care altminteri se agata adesea cu o remarcabila incapatanare.
Imensa majoritate a "credinciosilor",nu a gasit macar de cuviinta sa citeasca Biblia aia...
Asta e crestinismul pe-aci -multa superficialitate si/sau ipocrizie,dogmatism sau fuserala si credinte heteroclite,culese asa,dupa ureche din diferite surse,unele nici macar crestine.
In genere,cica e bine sa crezi in Dumnezeu...ca nu se stie ce te asteapta pe lumea ailalta...
Acum unii or sa zica ca asta nici nu e asa de deranjant...eu zic ca e trist.
Simt de multe ori ca nu pot sa fac nimic pentru ei...
Da,asta e alta fata a ce ma deranjaza la crestinism: oameni dati peste cap,cu repere "morale" incerte,care habar n-au ce vor EI,si nu isi pun problema macar sa gandeasca cu capul lor...si eu ma simt neputincios in fata obtuzitatii,dezinteresului si irationalitatii prejudecatilor de care se agata.
De unii mi-e tare mila...