Început de stefania225, Dum 5 ian 2014 · 67 răspunsuri · 8.726 vizualizări
Fetita probabil ca a crescut la orfelinat, pana acum. Ar fi avut nevoie de parinti rabdatori care, daca vad ca nu reusesc sa interactioneze usor cu copilul, ar fi avut minte sa apeleze la sfaturile unui psiholog specializat in psihologia copilului.
Eu i-as face reclamatie la Protectia copilului. Daca tine intr-adevar sa aiba un copil, trebuie sa dovedeasca ca este in stare sa creasca unul.
N-as avea nevoie de o asemenea prietena, in veci.
verid a scris:La felul cum pui problema in toate raspunsurile tale, tind sa cred ca abuzul e putin exagerat descris.
Este ceea ce am vazut eu, admit posibilitatea de a fi subiectiva datorita faptului ca intr-un fel ma vad pe mine cand eram mica. Insa sunt destul de sigura ca nu exagerez chiar atat de mult incat sa vad abuz acolo unde de fapt este o situatie perfect normala.
Nestosaru a scris:Iar cei de la Protectia Copilului isi vor face treaba din parti, atat timp cat unei femei care nu este in deplinatatea facultatilor mintale, ii este permis sa adopte un copil ca pe un pui de pisica.
De asta imi este cel mai teama. Pentru ca daca tipa va fi avertizata ca am incercat sa ajut copilul sa ii fie luat, o sa fiu exclusa definitiv - si pentru ca pe mine nu poate sa ma bata, ca sunt adult, o sa se razbune pe copil.
Dar tie ti se pare ca mama copilului este in deplinatatea facultatilor mintale? Ne-o poti descrie si in afara interactiunii ei cu copilul?
Saya. a scris:Practic vorbesti pentru tine, copilul din tine care a fost maltratat si tratat färä iubire sau respect in trecut.
Este normal sä-ti fie teamä de prietenä. Dupä cum descrii, ea este obisnuitä intr-o pozitie de ai ii demoraliza pe cei din jurul ei. Totodatä foarte straniu cä tu esti ani de zile prietenä cu ea. Oare nu este atractia ta pentru oameni care seamänä cu mama ta? Deci tu atragi câteodatä oameni care-ti reamintesc tie de 'frica' ta.
Normal cä nu este straniu, ci chiar de inteles, atractia pentru ceea ce am cunoscut in trecut este enorm de mare, si chiar des creem singuri din nou, si din nou, asemenea situatii pânä o datä avem curaj de a rupe interactia cu un asemenea contact demoralizant si distructiv.
Am cunoscut-o cand eram in clasa a 10-a, la varsta aia nu aveam cine stie ce standarde. Am fost prietene apropiate pe perioada adolescentei, dupa 20 ani relatiile s-au racit binisor insa cumva am pastrat legatura peste ani, mai mult datorita ei. Intr-adevar are un fel de a fi autoritar care imi aminteste de maica-mea.
stefania225 a scris:De ceva timp ma confrunt cu o dilema.
Sincer, eu nu am inteles care este dilema ta.
Tu, adult, cu mecanisme de aparare dezvoltate, cu capacitatea de a deosebi binele de rau, te temi sa reclami cand un amarat de copil este abuzat? Te temi de reactia mamei, doar pt ca, probabil, este o tzatza cu gura mare care si-a gasit prosti de manipulat ?
Spui ca te identifici cu copilul? Nu te identifici deloc! Daca te identificai, ii reclamai comportamentul, nu aveai dileme pe net!
Ce te costa sa o reclami? Chiar daca nu ii ia copilul, macar o trezeste la realitate si poate frica ca poate ajunge la inchisoare o va face sa fie rezonabila. Nu sa iubeasca copilul, ca nu visam frumos! Dar macar sa nu o mai agreseze!
De rele tratamente aplicate minorului, ai auzit? Ca o poti reclama la sediul central, nu doar la cel de sector daca acolo nu ai incredere, stii? Ca ai credibilitate, fiind persoana care ii intra des in casa, esti constienta?
Tu ai copii?
Nestosaru a scris:Dar tie ti se pare ca mama copilului este in deplinatatea facultatilor mintale? Ne-o poti descrie si in afara interactiunii ei cu copilul?
Ce pot spune este ca are o obsesie care dupa parerea mea iese din tiparele a ceea ce ar fi "normal", o obsesie pentru un membru al unei formatii muzicale. La modul ca si-a impanzit casa cu postere, poze, cd-uri, tricouri, wallpapere la calculator, camera ei arata exact ca o camera de adolescenta, cu postere puse pe toti peretii liberi, si are 36 ani. Cand a adoptat copilul a folosit asta ca scuza pentru sotul ei ca sa renunte la job, stiu de la ea ca abia astepta o scuza ca sa stea acasa. E genul de persoana care daca nu are nevoie sa mearga undeva anume, nu iese din casa o luna in sir si e multumita asa. Are o relatie defectuoasa cu familia ei, se cearta foarte frecvent cu ei si era cat pe ce sa rupa legaturile definitiv de cateva ori. Pacat ca nu isi da seama ca repeta si ea aceiasi pasi pe care i-au facut si ei cu ea.
Alta chestie este ca atunci cand port o conversatie cu ea, am constatat ca nu asculta mai deloc. Tendinta ei este mai degraba de a tine monoloage. Nu prea lasa spatiu pentru alte persoane sa intervina, iar daca totusi cineva intervine, exista sanse mari pur si simplu sa ignore ceea ce a auzit si sa isi continue ideea anterioara. Nu imi dau seama daca a facut asta mereu sau e ceva recent, pentru ca eu mi-am dat seama de chestia asta abia de vreun an incoace.
stefania225 a scris:Este ceea ce am vazut eu, admit posibilitatea de a fi subiectiva datorita faptului ca intr-un fel ma vad pe mine cand eram mica. Insa sunt destul de sigura ca nu exagerez chiar atat de mult incat sa vad abuz acolo unde de fapt este o situatie perfect normala.
De asta imi este cel mai teama. Pentru ca daca tipa va fi avertizata ca am incercat sa ajut copilul sa ii fie luat, o sa fiu exclusa definitiv - si pentru ca pe mine nu poate sa ma bata, ca sunt adult, o sa se razbune pe copil.
Esti sigura ca e abuzata si tu inca ai dileme? Eu una nu te inteleg!
CINE sa o avertizeze? E din mafie, cine naiba e?
Cati ani ai? 12?!
Davi_ a scris:Ca ai credibilitate, fiind persoana care ii intra des in casa, esti constienta?
Tu ai copii?
Nu-i intru deloc des in casa. Inaintea momentului despre care am vorbit in topicul asta, i-am mai intrat in casa acu vreun an. Nu, eu nu am copii.
Davi_ a scris:Davi_ a scris:Esti sigura ca e abuzata si tu inca ai dileme? Eu una nu te inteleg!
CINE sa o avertizeze? E din mafie, cine naiba e?
Cati ani ai? 12?!
Nu intelegi pentru ca n-ai citit cu atentie.
Prin avertizare ma gandesc la momentul in care or sa ii bata aia la usa in urma reclamatiei mele.
Editat Dum 5 ian 2014 18:08
stefania225 a scris:Ce pot spune este ca are o obsesie care dupa parerea mea iese din tiparele a ceea ce ar fi "normal", o obsesie pentru un membru al unei formatii muzicale.
Tu vrei sa ajuti copilul ala sau sa o analizezi pe ea? Sincer.
Davi_ a scris:Tu vrei sa ajuti copilul ala sau sa o analizezi pe ea? Sincer.
Am fost intrebata mai sus, in textul citat de mine in cardul raspunsului dat.
Care-i treaba cu atitudinea asta anyway?