Hai sa vorbim despre responsabilitate,mai intai.Sa fim siguri ca vorbim despre acelasi lucru...ca din ce ai scris tu acolo,am impresia ca nu e asa.
Responsabilitatea inseamna sa-ti asumi raspunderea pentru propriile actiuni sau inactiuni,pentru cuvinte,emotii,ganduri,pentru tot ce experimentezi,recunoscandu-te ca si cauza.
Aceste experiente ale tale,chiar sunt adica ale tale,depind de tine,sunt create sau atrase de tine,si nu doar se intampla aleatoriu,ori din pricina ca altcineva le determina.
Fuga de raspundere,sau iresponsabilitatea,inseamna sa pretinzi,afirmi sa crezi chiar,ca pentru ceea ce experimentezi,altcineva e cel responsabil.Poate cei din jur,poate vreo forta inpersonala "destinul","soarta",ori poate fiinte din alte planuri ale existentei -o divinitate arbitrara,demonii sau chiar fiinte imaginare,de ce nu!
Nu conteaza cine,insa altcineva.
Majoritatea oamenilor fac o distinctie intre cauzele si efectele din experienta lor.Cauza poti sa fi tu,insa efectul il poate suporta altcineva -e conceptia cea mai raspandita.
Atunci cand efectul asta inseamna suferinta,oamenii vorbesc despre nedreptate ori pedeapsa...cand insa inseamna satisfactie,e vorba despre rasplata,ori confirmarea justetii cauzei.(asta e perspectiva rezultata din "educatia" prin conditionare -aka "dresaj")
Asumarea raspunderii,merge asadar de la asumarea raspunderii pentru TOT ce experimentezi -pe principiul ca,daca e in experienta ta,fie ai creat,fie ai atras acel ceva prin convingerile,gandurile,preocuparile,emotiile,cuvintele si evident actiunile tale,pana la neasumarea totala a ceea ce experimentezi.
Inclusiv a ceea ce crezi,gandesti,spui ori chiar faci.
Neasumarea raspunderii e usor de identificat: cei care fug de raspundere se ascund dupa scuze si acuze.
A acuza pe altcineva pentru ceea ce de fapt faci tu insuti,merge mana in mana cu fabricarea de scuze fata de ceea ce faci si mai ales fata de ceea ce NU faci.
Intoleranta si discriminarea,permanenta judecare si condamnare a tuturor,ii caracterizeaza pe iresponsabili.
Iresponsabilii se agata de "dreptatea" lor,si nu pot sa accepte in ruptul capului ca altcineva sa aiba dreptate.Ei trebuie sa fie "castigatorii" razboiului vinovatiei si asta inseamna ca sunt incapabili sa-si recunoasca,accepte si indrepte greselile.
Alta caracteristica comuna a celor care fug de raspundere,e fuga de adevar,chiar si atunci cand e evident,inclusiv pentru ei.Mincinosii si secretosii se regasesc in acest cerc al infernului.
Alta,la fel de evidenta,e lasitatea,si ea e motivatia unor gesturi extreme adesea,uneori de o violenta socanta.
Spre deosebire de iresponsabili,cu razboiul vinovatiei in care se complac ei,un om responsabil nu se simte vinovat,nici nu se preocupa sa invinovateasca pe toata lumea.
El isi accepta greselile si cauta sa le indrepte,isi accepta si meritele,chiar daca nu ii sunt recunoscute de altii,pentru ca stie ca el e cel responsabil si de realizari,si de esecuri.
Responsabilitatea e cu totul diferita de vinovatie adica,pentru ca responsabilitatea inseamna o asumare deplina,voluntara si constienta a experientei,pe cand vinovatia inseamna o neasumare,inconstienta si involuntara a experientei.
Vinovatia e experienta traita prin intermediul mentalitatii conditionarii -ca pedeapsa/rasplata.
Iresponsabilii nu inteleg diferenta intre responsabilitate si vinovatie -pentru ca ei fug in realitate de vinovatia in care traiesc toata experienta lor.
Repet,intreaga experienta a iresponsabilului e traita prin intermediul vinovatiei.
Americanii au o zicala: "With great power,comes great responsability" (cu multa putere vine multa responsabilitate).
De fapt,adevarul e ca multa responsabilitate aduce multa putere.
Responsabilitatea inseamna sa recunosti ca experienta iti apartine,ca depinde de tine si ca e in puterea ta sa o schimbi.