Jump to content
Forum Roportal
@5 IP

Metode de responsabilizare a copiilor

Rate this topic

Recommended Posts

Doresc, cu ajutorul dvs., sa cunosc cateva metode de responsabilizare prin convingere. Eu n-am suficienta experienta ca parinte (doar un an si ceva...dar am si un copil scolar).

Singura metoda care da rezultate imediate, pe care-o cunosc eu, e cea cu recompensa cu "ceva bun, un cadou". Dar imi pare mai mult o forma de dresaj...efectul Pavlov..smile.png .

Mi-as dori, daca se poate, o expunere pe etape de varste. Ma intereseaza acele metode incercate de dvs. si care au rezultate, ca asa...teorie...e plin netu'.

Celor cu solutia: "bataia-i rupta din rai", le spun: "nu va osteniti...nu ma intereseaza".

Multumesc.

Sa zicem ca vreau sa-mi conving copiii sa pastreze ordinea in camerele lor si nu doar. Dar vreau sa nu trebuiasca sa verific, sa conditionez, sa platesc explicit. Vreau sa constientizeze ca asa-i bine.

Cum fac? Ca eu nu mai am solutii...

 

...rog si un moderator sa modifice titlul in "metode de responsabilizare a copiilor", nu "ale copiilor".Multumesc smile.png

Edited by @5 IP

Share this post


Link to post
Share on other sites

Hai sa vorbim despre responsabilitate,mai intai.Sa fim siguri ca vorbim despre acelasi lucru...ca din ce ai scris tu acolo,am impresia ca nu e asa.

Responsabilitatea inseamna sa-ti asumi raspunderea pentru propriile actiuni sau inactiuni,pentru cuvinte,emotii,ganduri,pentru tot ce experimentezi,recunoscandu-te ca si cauza.

Aceste experiente ale tale,chiar sunt adica ale tale,depind de tine,sunt create sau atrase de tine,si nu doar se intampla aleatoriu,ori din pricina ca altcineva le determina.

 

Fuga de raspundere,sau iresponsabilitatea,inseamna sa pretinzi,afirmi sa crezi chiar,ca pentru ceea ce experimentezi,altcineva e cel responsabil.Poate cei din jur,poate vreo forta inpersonala "destinul","soarta",ori poate fiinte din alte planuri ale existentei -o divinitate arbitrara,demonii sau chiar fiinte imaginare,de ce nu!

Nu conteaza cine,insa altcineva.

 

Majoritatea oamenilor fac o distinctie intre cauzele si efectele din experienta lor.Cauza poti sa fi tu,insa efectul il poate suporta altcineva -e conceptia cea mai raspandita.

Atunci cand efectul asta inseamna suferinta,oamenii vorbesc despre nedreptate ori pedeapsa...cand insa inseamna satisfactie,e vorba despre rasplata,ori confirmarea justetii cauzei.(asta e perspectiva rezultata din "educatia" prin conditionare -aka "dresaj")

 

Asumarea raspunderii,merge asadar de la asumarea raspunderii pentru TOT ce experimentezi -pe principiul ca,daca e in experienta ta,fie ai creat,fie ai atras acel ceva prin convingerile,gandurile,preocuparile,emotiile,cuvintele si evident actiunile tale,pana la neasumarea totala a ceea ce experimentezi.

Inclusiv a ceea ce crezi,gandesti,spui ori chiar faci.

 

Neasumarea raspunderii e usor de identificat: cei care fug de raspundere se ascund dupa scuze si acuze.

 

A acuza pe altcineva pentru ceea ce de fapt faci tu insuti,merge mana in mana cu fabricarea de scuze fata de ceea ce faci si mai ales fata de ceea ce NU faci.

Intoleranta si discriminarea,permanenta judecare si condamnare a tuturor,ii caracterizeaza pe iresponsabili.

Iresponsabilii se agata de "dreptatea" lor,si nu pot sa accepte in ruptul capului ca altcineva sa aiba dreptate.Ei trebuie sa fie "castigatorii" razboiului vinovatiei si asta inseamna ca sunt incapabili sa-si recunoasca,accepte si indrepte greselile.

 

Alta caracteristica comuna a celor care fug de raspundere,e fuga de adevar,chiar si atunci cand e evident,inclusiv pentru ei.Mincinosii si secretosii se regasesc in acest cerc al infernului.

 

Alta,la fel de evidenta,e lasitatea,si ea e motivatia unor gesturi extreme adesea,uneori de o violenta socanta.

 

Spre deosebire de iresponsabili,cu razboiul vinovatiei in care se complac ei,un om responsabil nu se simte vinovat,nici nu se preocupa sa invinovateasca pe toata lumea.

El isi accepta greselile si cauta sa le indrepte,isi accepta si meritele,chiar daca nu ii sunt recunoscute de altii,pentru ca stie ca el e cel responsabil si de realizari,si de esecuri.

 

Responsabilitatea e cu totul diferita de vinovatie adica,pentru ca responsabilitatea inseamna o asumare deplina,voluntara si constienta a experientei,pe cand vinovatia inseamna o neasumare,inconstienta si involuntara a experientei.

Vinovatia e experienta traita prin intermediul mentalitatii conditionarii -ca pedeapsa/rasplata.

Iresponsabilii nu inteleg diferenta intre responsabilitate si vinovatie -pentru ca ei fug in realitate de vinovatia in care traiesc toata experienta lor.

Repet,intreaga experienta a iresponsabilului e traita prin intermediul vinovatiei.

 

Americanii au o zicala: "With great power,comes great responsability" (cu multa putere vine multa responsabilitate).

De fapt,adevarul e ca multa responsabilitate aduce multa putere.

Responsabilitatea inseamna sa recunosti ca experienta iti apartine,ca depinde de tine si ca e in puterea ta sa o schimbi.

Edited by Arcangelo
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa zicem ca vreau sa-mi conving copiii sa pastreze ordinea in camerele lor si nu doar. Dar vreau sa nu trebuiasca sa verific, sa conditionez, sa platesc explicit. Vreau sa constientizeze ca asa-i bine.

Cum fac? Ca eu nu mai am solutii...

 

 

Nu sunt mama, nici nu am fost. Am lucrat intr-un centru de plasament unde am avut de-a face cu copii de 5-14 ani. A functionat responsabilizarea foarte bine cand le-am propus sa muncim cot la cot. De exemplu, a trebuit o data sa supraveghez o clasa cu copii de 6-7 ani (desi nu facea parte din fisa postului meu). Mi-am luat ca `asistent` un baiat de 14 ani. Dupa doua ore in care baiatul mai mult a urmarit ce fac eu, a preluat el comanda. In timpul celorlalte doua ore ramase, nu am fost decat observator - s-a descurcat excelent. Intr-adevar, baiatul era inteligent, empatic si aveam o relatie buna cu el. Altii nu s-ar fi descurcat asa bine ca el, dar foarte multi ar fi reactionat la fel.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ Arcangelo:...

Ok, ma duc sa le zic ce mi-ai spus, ca daca ma aud vorbind asa, sigur se gandesc ca e ceva in neregula cu mine si-si fac ordine...da' mi-e sa nu-i sperii prea tare. smile.png .

Glumesc, sa nu te superi...

Stiu ce-i responsabilitatea. Nu stiu insa cum s-o cultiv copiilor (in special fetitei, care are sapte ani).

Dupa cum ai citit (dar ti-a scapat probabil), am formulat asa:

Vreau sa constientizeze ca asa-i bine.

 

Am stat deseori de vorba si mi-a lasat impresia ca a inteles. Pe termen scurt a respectat anumite intelegeri convenite. Dar apare delasarea si iar o iau de la inceput...

Nu doar ordinea din camera e in discutie. Mai mult ma intereseaza s-o conving sa manance sanatos. Fructe, legume...si mai putin dulciuri. Si nu mi-e greu cand suntem impreuna, ci cand nu suntem.

 

@Alexandra:

Mi-am luat ca `asistent` un baiat de 14 ani

 

Poate ca varsta e elocventa.

Dar ceilalti copii, de 6-7 ani ce impresie ti-au facut? Fiindca segmentul acesta de varsta il vizez eu.

Edited by @5 IP

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

@Alexandra:

Poate ca varsta e elocventa.

Dar ceilalti copii, de 6-7 ani ce impresie ti-au facut? Fiindca segmentul acesta de varsta il vizez eu.

 

Cam la fel. Adica mecanismul e acelasi, numai ca la segmentul asta de varsta adultul trebuie sa aiba mult mai multa rabdare si e nevoie de mult mai mult timp petrecut cu copilul. Daca nu se simt tratati cu superioritate, incet-incet incep sa te imite si chiar sa incerce sa iti arate ca sunt mai buni decat tine. Ma gandesc ca mai bine le starnesti spiritul de competitie (nu din aia prosteasca) decat sa ii mituiesti, conditionezi etc. Foarte important e sa nu se simta tratati ca incapabili, sa nu iti pierzi rabdarea cand o dau in bara de vreo 100 de ori. E greu pt. un adult. Revenind la exemplul de mai sus, pt. baiatul de 14 ani a fost mult mai usor sa se aseze langa ei si sa faca figurine din plastilina decat pentru mine - l-a prins jocul, datorita varstei. Mie imi venea sa arunc plastilina pe fereastra dupa vreo ora. Sigur, nu am lasat sa se vada.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Ma gandesc ca mai bine le starnesti spiritul de competitie (nu din aia prosteasca) decat sa ii mituiesti, conditionezi etc.

N-am cum. Diferenta de varsta e prea mare. Trebuie sa gasesc altceva.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai nu le mai faci tu curat in camera si ii lasi pana se satura ei si isi fac singuri curat.

 

Pe de alta parte,nu ar strica sa iti rogi prietenii sa le viziteze camera ...si sa ii ironizeze putin..cum ca ar fi puturosi...

Cu fructele e mai usor - pregatiti impreuna 'frigarui' cu fructe si le puneti dupa masa pe post de rontaiala la jocuri, tv,pe birou in timp ce invata...sucuri naturale..feliute pe farfurie cu scobitori..etc.

 

Nu e suficient sa iti responsabilizezi copiii,indicat ar fi sa faceti impreuna..sa fie fun.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pe de alta parte,nu ar strica sa iti rogi prietenii sa le viziteze camera ...si sa ii ironizeze putin..cum ca ar fi puturosi...

 

 

Daca nu le dau si doua palme, n-au facut nimic.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cine si de ce sa le dea doua palme?

 

Copiii sunt orgoliosi cu strainii,pe cand cu parintii sunt extrem de incapatanati si nu recunosc cand ii atingi la orgoliu.

 

Verisoara mea s-a lasat singura de sucuri cand i-a spus doctorul ca daca are de gand ca pe viitor sa isi strice stomacul si sa aiba fund 'balonat' sa continue sa abuzeze de el. Parintii nu au reusit in 2 ani asta. Are 13 ani.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa le induci rusinea si sa ii umilesti e cea mai proasta idee care mi-ar putea trece prin cap. De unde sa stie un copil de 6 ani de ce e important sa fie ordine in camera? Cum ii explici, ca sa inteleaga?

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×