Ce rol pot avea experientele mistice in cunoasterea de sine.

King1 a scris:

Dupa teoriile mele(si nu numai) extraterestri sunt demoni.

Şi cum ai ajuns să îmbrăţişezi aceste teorii? În urma unor experienţe personale sau pur şi simplu ai adoptat de pe net nişte teorii existente în acest sens, bineînţeles, cugetând asupra lor?

Că după teoriile mele, extratereştrii nu-s demoni.

Saya. a scris:

Ceea ce suna fortat este felul cum te-ai exprimat tu. Din nou zici cä experientele trebuiesc echilibrate, iar eu te fac atent cä având aceastä intentie cu orice experientä dai davadä de un fel de control.

Echilibrându-te pe tine ca persoanä, v-or fii si experientele de la sine inteles echilibrate. Este o nuantä in exprimare.

Dealtfel cuvântul ''echilibrat'' m-i se pare putin nepotrivit atunci când vorbim de experiente mistice.

Inteleg ce vrei sä zici, dar este ceva care m-i se pare putin fortat, ca si cum ai vrea prea mult sä controlezi lotul...

''E suficient doar sa fii si sa urmezi ce te cheama sa urmezi.''

''e musai să facem efortul de a ne echilibra aceste experienţe ''

Uite, o să încerc să-ţi răspund acum, cu o oarecare întârziere, deşi nu voi insista prea mult dată fiind ora târzie...

Se spune că pe frontispiciul templului din Delphi erau scrise cu litere de o şchioapă urmatoarele fraze: "gnothi seauton" şi "meden aghan", adică, "cunoaşte-te pe tine insuţi" şi "nimic prea mult". Această alăturare să fie doar o simplă întâmplarere? Probabil că nu...E vorba de două precepte, două principii care stăteau la baza unei întregi spiritualităţi, în strânsă legătură unul cu celălalt. Primul viza cunoaşterea de sine, al doilea se referea la cadrul sau condiţia prin care aceasta se putea realiza, anume echilibrul.

Nu ştiu dacă acum m-am făcut mai bine înţeles, însă la asta mă refeream.

Vriies a scris:

Uite, o să încerc să-ţi răspund acum, cu o oarecare întârziere, deşi nu voi insista prea mult dată fiind ora târzie...

Se spune că pe frontispiciul templului din Delphi erau scrise cu litere de o şchioapă urmatoarele fraze: "gnothi seauton" şi "meden aghan", adică, "cunoaşte-te pe tine insuţi" şi "nimic prea mult". Această alăturare să fie doar o simplă întâmplarere? Probabil că nu...E vorba de două precepte, două principii care stăteau la baza unei întregi spiritualităţi, în strânsă legătură unul cu celălalt. Primul viza cunoaşterea de sine, al doilea se referea la cadrul sau condiţia prin care aceasta se putea realiza, anume echilibrul.

Nu ştiu dacă acum m-am făcut mai bine înţeles, însă la asta mă refeream.

Am impresia cä vorbim paralel.

Probabil nu ne v-om intelege niciodatä, deoarece privim prin alte sentimente si idei. Totodatä vorbim amândoi despre echilibru. In cazul in care v-om merge asa mai departe, nu ne v-om intelege niciodatä, pur si simplu din orgoliu.

Ok, despre ce echilibru vorbesc eu? Un om echilibrat, care nu-si pierde capul, si care i-si pästreazä echilibrul in timpul unei experiente mistice, poate folosii aceea experientä in cunoasterea de sine.

Cineva care are experiente mistice, dar ca persoanä este putin labilä sau dezechilibratä, doar i-si v-a pierde si m-ai mult linistea de sine in cazul in care are experiente mistice.

Totodatä sunt oameni care pur si simplu intâi si-au pierdut total ''compasul'' si totodatä au realizat linistea si libertatea totalä prin intermediul acestor experiente.

Nu sunt reguli, dar anumite stäri de psihic, ca de exemplu a fii un om echilibrat, este o necesitate.

Experientele pe sine nu le poti echilibra, cel care incearcä aceasta, este ocupat cu controlul vietii, ceea ce nu are prea mult sens.

Vriies a scris:

"cunoaşte-te pe tine insuţi" şi "nimic prea mult".

pentru mine sunä cuvântul echilibrat nearmonios in legäturä cu - cunoasterea de sine. Echilibru sunä ca ceva tehnic, iar mistica ca ceva total liber.

In timpul exersärii este echilibru necesar. In momentul in care devii maestu miscärii pe care o faci, intri intr-un spatiu de libertate..

Vriies a scris:

Şi cum ai ajuns să îmbrăţişezi aceste teorii? În urma unor experienţe personale sau pur şi simplu ai adoptat de pe net nişte teorii existente în acest sens, bineînţeles, cugetând asupra lor?

Că după teoriile mele, extratereştrii nu-s demoni.

Am facut cercetari, legaturi, am urmarit documentare in domeniu, am citit si asa am ajuns la niste concluzii, aceste teorii.

Sunt multe baze care fundamenteaza aceasta idee pe care o sustin, dar nu cred ca e topicul indicat sa discutam asta. Poate voi deschide un topic separat.

Saya. a scris:

Am impresia cä vorbim paralel.

Probabil nu ne v-om intelege niciodatä, deoarece privim prin alte sentimente si idei. Totodatä vorbim amândoi despre echilibru. In cazul in care v-om merge asa mai departe, nu ne v-om intelege niciodatä, pur si simplu din orgoliu.

Ok, despre ce echilibru vorbesc eu?

1. Un om echilibrat, care nu-si pierde capul, si care i-si pästreazä echilibrul in timpul unei experiente mistice, poate folosii aceea experientä in cunoasterea de sine.

2. Cineva care are experiente mistice, dar ca persoanä este putin labilä sau dezechilibratä, doar i-si v-a pierde si m-ai mult linistea de sine in cazul in care are experiente mistice.

3. Totodatä sunt oameni care pur si simplu intâi si-au pierdut total ''compasul'' si totodatä au realizat linistea si libertatea totalä prin intermediul acestor experiente.

4. Nu sunt reguli, dar anumite stäri de psihic, ca de exemplu a fii un om echilibrat, este o necesitate.

5. Experientele pe sine nu le poti echilibra, cel care incearcä aceasta, este ocupat cu controlul vietii, ceea ce nu are prea mult sens.

6. pentru mine sunä cuvântul echilibrat nearmonios in legäturä cu - cunoasterea de sine. Echilibru sunä ca ceva tehnic, iar mistica ca ceva total liber.

In timpul exersärii este echilibru necesar. In momentul in care devii maestu miscärii pe care o faci, intri intr-un spatiu de libertate..

Dacă tu consideri că vorbim în paralel, aşa o fi...

E posibil ca aici să fie vorba nu de orgoliu, cât de perspective diferite. În viaţa de zi cu zi se prea poate să avem fiecare doza lui de orgoliu; cel puţin eu recunosc, pentru că încă suntem la oareşce distanţă de perfecţiune . Dar aici nu cred că e vorba de orgoliu, ci, după cum spuneam, mai degrabă de perspective diferite, însă cu toate astea consider că putem discuta pe această temă.

Am numerotat aserţiunile tale cu 1, 2...6 şi le voi comenta astfel:

Cu 1, 2, 3, 4...de acord şi cam la asta încercam să mă refer şi eu mai sus. O observaţie aş face totuşi la punctul 3, anume că sunt şi foarte mulţi oameni care şi-au pierdut compasul, cum spui tu, însă au rămas şi ei "pierduţi". Dar în principiu sunt de acord cu aceste puncte, deci până aici avem puncte de vedere oarecum comune.

Cu 5, însă, nu mai sunt de acord.

După mine, toate experienţele pe care le avem trebuie să le echilibrăm, acestă "echilibrare" constituind chiar o condiţie sine qua non a cunoaşterii de sine.

Exact, aici este vorba de o anumită formă de control; anume de controlul propriei vieţi sau şi mai specific spus, de controlul propriei sănătăţi a minţii. De altfel, fără acesta, se ajunge uşor la ceea ce spui la punctul 2 sau chiar la pierderea definitivă a "compasului".

De asemenea nu sunt de acord nici cu punctul 6.

Da, am putea spune şi aşa, anume că echilibrul este tehnica cunoaşterii de sine. Iar cuvântul echilibrat nu li s-a părut nearmonios nici vechilor greci, care îl considerau (alături de cunoaşterea de sine) ca făcând parte din filosofie, nici altor oameni aparţinând altor culturi sau spiritualităţi. Ideea de echilibru o găsim şi în Bhagavad Gita şi în Yoga Sutra a lui Patanjali şi în Dao a lui Lao Zi.

King1 a scris:

Am facut cercetari, legaturi, am urmarit documentare in domeniu, am citit si asa am ajuns la niste concluzii, aceste teorii.

Sunt multe baze care fundamenteaza aceasta idee pe care o sustin, dar nu cred ca e topicul indicat sa discutam asta. Poate voi deschide un topic separat.

Ce cărţi ai citit? Zi-mi şi mie vreo două cărţi serioase în acest sens sau vreo doi autori credibili care să fi studiat fenomenul şi să susţină astfel de...hai să le spun, chestii.

Nu există nicio bază care să fundamenteze o astfel de idee, poate doar cea a habotniciei...

Şi da, negreşit să deschizi un topic pe tema identităţii dintre extratereştri şi demoni. Va fi unul cel puţin hazliu!

Natural ca (si) experientele mistice au un rol important in cunoasterea de Sine.

http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/experienta-mistica-dionisie-areopagitul-124211.html

Vriies a scris:

Cu 5, însă, nu mai sunt de acord.

După mine, toate experienţele pe care le avem trebuie să le echilibrăm, acestă "echilibrare" constituind chiar o condiţie sine qua non a cunoaşterii de sine.

Exact, aici este vorba de o anumită formă de control; anume de controlul propriei vieţi sau şi mai specific spus, de controlul propriei sănătăţi a minţii. De altfel, fără acesta, se ajunge uşor la ceea ce spui la punctul 2 sau chiar la pierderea definitivă a "compasului".

De asemenea nu sunt de acord nici cu punctul 6.

Da, am putea spune şi aşa, anume că echilibrul este tehnica cunoaşterii de sine. Iar cuvântul echilibrat nu li s-a părut nearmonios nici vechilor greci, care îl considerau (alături de cunoaşterea de sine) ca făcând parte din filosofie, nici altor oameni aparţinând altor culturi sau spiritualităţi. Ideea de echilibru o găsim şi în Bhagavad Gita şi în Yoga Sutra a lui Patanjali şi în Dao a lui Lao Zi.

Intr-o conversatie mä intreb dacä detaliile intr-adevär sunt chiar atât de importante, s-au devine doar o chestie de a 'lupta' pentru a avea dreptate.

Stii ce, in acest moment nu am impresia cä ne däm ceva unul celuilalt, ci doar incercäm sä ne 'câstigäm' drepatea prin argumente.

Am explicat cum am putut, si in continuare nu gäsim un punct de intâlnire in cuvântul ''echilibrat''. I-l simtim total diferit, si i-l traducem probabil total diferit.

Totodatä sunt de acord cu ceea ce scrii, dar este ceva care i-mi atrage atentia in acest cuvânt in legäturä cu tine. Putin periculos a spune aceasta, dar i-au un risc: Ai o tendintä pentru control(putin rigid)?

Vriies a scris:

Ce cărţi ai citit? Zi-mi şi mie vreo două cărţi serioase în acest sens sau vreo doi autori credibili care să fi studiat fenomenul şi să susţină astfel de...hai să le spun, chestii.

Nu există nicio bază care să fundamenteze o astfel de idee, poate doar cea a habotniciei...

Şi da, negreşit să deschizi un topic pe tema identităţii dintre extratereştri şi demoni. Va fi unul cel puţin hazliu!

Sunt niste baze extrem de solide, nu e nevoie sa fii zeflemitor pentru ca dovedesti altceva.

Eu nu prea agreez intrebarea din titlul topicului fiindca induce ideea- initiatului", favorizatului", a celui care nu e un simplu crestin ci unul de top. Cu rezultate" in domeniu !

Insinuarea aceasta e de natura sa produca segregare si sa indeparteze de Dumnezeu pe unii dintre cei care nu au reusit sa intre in transa datorita orelor de rugaciuni fara noima specifice popimii ce trebuie sa se simta cumva superioara masei de credinciosi, chiar daca asta intra in contradictie cu indemnul lui Isus Hristos : "cand va rugati nu spuneti vorbe multe ca neamurile"

Acesti urmasi ai carturarilor si fariseilor eu cred ca se incadreaza si astazi in - "nici voi nu intrati in imparatia lui Dumnezeu,nici pe altii nu-i lasati sa intre". Apoi daca ne gandim ca straiele de pe un singur popa au o valoare mai mare decat alocatia pentru un copil pe cativa ani ne amintim de : "mai usor ii va fi unei camile sa treaca prin urechile acului decat unui bogat sa intre in imparatia lui Dumnezeu" [citate din memorie ] Poate nu strica sa ne amintim si de felul in care-i indemna Isus pe apostoli sa se poarte ori sa se acopere [imbrace]

Ei bine ,aceeasi carturari si farisei moderni sant raspunzatori pentru ideea de "extaz mistic" specifica altor religii, precum si pentru teoretizarea sterila a invataturilor lui Isus sau pentru puzderia de sfinti si sfintisori al caror efect este inflationist.

Omul zilelor noastre nu-l mai vede pe Dumnezeu ca pe un prieten caruia ii poate vorbi oricand ca si cand ar fi fizic langa el ,ci ca pe un concept , ca pe o teorie ce nu are cum sa ne auda decat daca "invatam sa mergem pe sarma cu capul in jos"

Niscu a scris:

Eu nu prea agreez intrebarea din titlul topicului fiindca induce ideea- initiatului", favorizatului", a celui care nu e un simplu crestin ci unul de top. Cu rezultate" in domeniu !

Pentru mine experientele mistice nu ai absolut nici o legäturä cu crestinismul, sau cu religia, ci doar cu existenta solului. Ceea ce pentru mine exprimä experientele mistice sunt pur si simplu experiente care nu sunt 'obisnuite sau cotidiane' si fac parte dintr-o altä dimensie.

Deoarece nu am m-ai scris de multi ani pe româneste, multe cuvinte poate le folosesc intr-un alt cadru. Peste câteva luni poate mä v-oi exprima altfel. Cine stie..

Niscu a scris:

Insinuarea aceasta e de natura sa produca segregare si sa indeparteze de Dumnezeu pe unii dintre cei care nu au reusit sa intre in transa datorita orelor de rugaciuni fara noima specifice popimii ce trebuie sa se simta cumva superioara masei de credinciosi, chiar daca asta intra in contradictie cu indemnul lui Isus Hristos : "cand va rugati nu spuneti vorbe multe ca neamurile"

Spre norocul meu sunt total indepärtatä de orice formä, idee, sau dogmä, despre ceea ce oamenii numesc Dumnezeu. Nu am absolut nici o idee despre Dumnezeu. Atâta timp cât nu l-am väzut sau comunicat cu el, nu existä pentru mine. Intr-un mesaj anterior am zis: ceea ce existä pentru mine este ''constiinta superioarä'', aceasta am cunoscut-o si am fost in contact cu ea, dar totodatä nici aceasta nu este incontinu.

Niscu a scris:

Acesti urmasi ai carturarilor si fariseilor eu cred ca se incadreaza si astazi in - "nici voi nu intrati in imparatia lui Dumnezeu,nici pe altii nu-i lasati sa intre". Apoi daca ne gandim ca straiele de pe un singur popa au o valoare mai mare decat alocatia pentru un copil pe cativa ani ne amintim de : "mai usor ii va fi unei camile sa treaca prin urechile acului decat unui bogat sa intre in imparatia lui Dumnezeu" [citate din memorie ] Poate nu strica sa ne amintim si de felul in care-i indemna Isus pe apostoli sa se poarte ori sa se acopere [imbrace]

Ei bine ,aceeasi carturari si farisei moderni sant raspunzatori pentru ideea de "extaz mistic" specifica altor religii, precum si pentru teoretizarea sterila a invataturilor lui Isus sau pentru puzderia de sfinti si sfintisori al caror efect este inflationist.

Omul zilelor noastre nu-l mai vede pe Dumnezeu ca pe un prieten caruia ii poate vorbi oricand ca si cand ar fi fizic langa el ,ci ca pe un concept , ca pe o teorie ce nu are cum sa ne auda decat daca "invatam sa mergem pe sarma cu capul in jos"

Suntem cu totii in acest moment atât in impärätia lui Dumnezeu cât si in Iad.

nu stiu despre ce vorbesti, Dumnezeu nu a fost väzut niciodatä ca un prieten, ci ca o pedeapsä de a pune turma pe drumul dorit de cei care au avut puterea.

Pentru mine cuvântul Dumnezeu este doar un fel de granitä, o poveste plinä de fricä si pedepse. Nu mä m-ai pot gäsii in acest cuvânt. O formä, chiar si acum, de a ne inpiedica de cunoasterea adeväratä de sine.

Solul care doreste cunoasterea, i-si v-a gäsii drumul. Dar intâi pierzând toate teoriile, si cunostintele bägate cu forta pe gât.

Constiinta nu cunoaste diferente intre soluri..