Nu vreau sa ma casatoresc

dar unde e graba? de ce nu asteptati pana esti si tu mai convinsa?

pana la urma trebuie sa fie o alegere din toata inima, altfel vei regreta

asta e foarte adevarat dar ma gandesc ca viata trece,copilul creste si poate el nu mai e dispus sa astepte la infinit iar eu voi regreta ca nu am luat o decizie in viata mea.

atunci alege dintre cele doua posibile regrete, daca tu crezi ca nu va astepta la infinit

alta solutie nu ai, insa daca as fi in locul tau nu m-as pripi. nu este indicat sa iei decizii importante care iti pot afecta considerabil viitorul la presiune sau fortata de imprejurari.

mira33 a scris:

da,i-am explicat si spune ca el ma accepta asa cum sunt,ca ma iubeste si isi doreste sa formam o familie.problema este ca eu m-am obisnuit singura,imi prieste libertatea de a face ce vreau,cand vreau ori viata de familie inseamna dedicare,implicare.el este o persoana pretentioasa iar eu simt ca nu ma ridic la nivelul lui.el acum e indragostit si e dispus sa treaca peste orice insa cu timpul in casnicie apar greutatile,nu e totul numai lapte si miere.

Atunci raspunsul este simplu. Nu te casatori. Daca intradevar te iubeste si te accepta asa cum esti, va ramane cu tine in continuare in acelasi statut pe care il aveti acum. Daca nu e de acord inseamna ca nu te accepta asa cum esti si vorbele lui sunt doar asta: vorbe.

Salvie a scris:

asta ma gandeam si eu, de ce vrei sa intri in randul celor suferinde?...te accepta asa cum esti?..da ce esti handicapata?...

Si unde ar fi problema daca ar fi handicapata la o adica ? De ce trebuie folosit termenul "acceptat asa cum esti" in legatura cu persoanele handicapate ? Sunt mai putin oameni, mai prejos decat cei "normali" cum s-ar zice ? Ce mentalitate de rahat.

Naeema a scris:

Atunci raspunsul este simplu. Nu te casatori. Daca intradevar te iubeste si te accepta asa cum esti, va ramane cu tine in continuare in acelasi statut pe care il aveti acum. Daca nu e de acord inseamna ca nu te accepta asa cum esti si vorbele lui sunt doar asta: vorbe.

Si unde ar fi problema daca ar fi handicapata la o adica ? De ce trebuie folosit termenul "acceptat asa cum esti" in legatura cu persoanele handicapate ? Sunt mai putin oameni, mai prejos decat cei "normali" cum s-ar zice ? Ce mentalitate de rahat.

era un fel de a spune,,,si da este folosit in randul persoanelor cu handicap, mentalitate de rahat e aia cand unui om cu handicap ii spui ca de fapt nu are nicio problema ,,,dar sa-i spui unui om ca te accept asa cum esti cand fizic si mental e intreg chiar ca mi se pare de rahat,,,,dar logica inseamna logica cu rahat sau nu,,,

Daca omul te iubeste cu adevarat va trebui sa aiba puterea sa te inteleaga si sa aiba rabdare cu tine. Nu cred ca isi doreste doar sa fiti casatoriti,ci mai degraba isi doreste sa iti doresti si tu sa ai o familie cu el.discutati franc unul cu altul si totodata incercati sa va intalniri undeva la mijloc...important e sa fiti impreuna,dar e important sa priviti dincolo de aparente. Nu judeca doar dupa 'dorinte'.cauta sa ii intelegi mai presus de toate nevoia ce sta in spate.poate vei realiza ca nu poti fi pt el cum are el nevoie si poate singura ai sa ii dai drumul sa aiba sansa sa fie fericit si implinit cu alta femeie...sau,poate ca vei simti tu ,intelegandu-i nevoia,sa i te daruiesti cu adevarat..

Sa stii ca nu poti face fericit un barbat cu jumatate de dragoste..

Salvie a scris:

era un fel de a spune,,,si da este folosit in randul persoanelor cu handicap

mentalitate de rahat e aia cand unui om cu handicap ii spui ca de fapt nu are nici o problema

Nu este folosit in randul persoanelor cu handicapuri ci catre persoanele cu handicapuri. E o mare diferenta.

Eu sunt o persoana cu handicap si te asigur eu ca nu consider ca am vreo problema. Nu toti handicapatii sunt legume retardate (nu folosesc termenii in sens derogatoriu) care nu stiu pe ce planeta se afla. Aia intradevar au o problema din nefericire.

Anyway sunt off topic si nu am chef sa intretin discutii pe tema asta. Mai mult ma enervez.

mira33 a scris:

da,i-am explicat si spune ca el ma accepta asa cum sunt,ca ma iubeste si isi doreste sa formam o familie.problema este ca eu m-am obisnuit singura,imi prieste libertatea de a face ce vreau,cand vreau ori viata de familie inseamna dedicare,implicare.el este o persoana pretentioasa iar eu simt ca nu ma ridic la nivelul lui.el acum e indragostit si e dispus sa treaca peste orice insa cu timpul in casnicie apar greutatile,nu e totul numai lapte si miere.

E clar ca tu nu vrei sa ii speli ciorapii, dar asta trebuie sa stie si el. Sa nu isi mai faca omul sperante aiurea.

Din punctul meu de vedere, foarte bine ca este "un pretentios", ar trebui sa te simti flatata. Dar daca tie iti plac aia de mananca ciorba oricum.. na, cauta-ti unul d-ala si lasa-l pe asta sa isi vada de drumul lui.

Zic si io.

Cine sa ne mai inteleaga... rau ca ne vor de neveste, rau ca nu ne vor.

Despre sentimentele tale eviti sa vorbesti, pe el il "citezi" cu neincredere, anticipezi ca verigheta-ti va fi jug...

Scuze!!! Ploua si sunt deprimata. :(

Faceti o casatorie de proba, mai intai. Din aia nestamplilata si netamaiata. Si vedeti ce iese.