Divort cu probleme

Buna seara. Sper sa ma puteti ajuta cu niste sfaturi.

Parintii mei sunt casatoriti de peste 30 de ani; de-a lungul mariajului tata a fost alcoolic (inca este) ceea ce a atras de la sine violenta fizica si verbala, tortura psihica. Mama de fiecare data a incercat sa treaca cu vederea, spiritele calmandu-se pana la urmatoarea betie. Acum insa s-a umplut paharul si nu mai exista optiunea de a trece cu vederea: mama de frica a plecat de acasa; cand a vrut sa se intoarca tata nu i-a mai dat drumul la usa spunand ca nu mai are ce cauta in casa (avand in vedere ca impreuna au dobandit toate bunurile materiale din imobil, inclusiv imobilul). Dupa un timp a inceput sa ii ceara sa se intoarca, insa mamei ii este teama si a ales sa nu faca asta, ba chiar anuntandu-l ca va recurge la divort. Tata spune ca el niciodata nu va accepta divortul si ca o va "toca" la cap mereu (gen tortura psihica), ca o va cauta si o va gasi oriunde.

Intrebarile mele sunt: De unde sa inceapa mama cu procedurile de divort? Trebuie sa fie chemati si martori in instanta? Cat va dura toata procedura divortului? Partajul se poate omite daca tata este de acord sa treaca apartamentul pe numele meu (sunt majora)? Un avocat ar indruma-o mai bine pe mama?

Oamenii ca tatal tau sunt oameni slabi, tarani si needucati, dar s-au obisnuit sa castige intotdeuna si recurg la aceleasi tertipuri stupide de intimidare cu care au fost obisnuiti. El e convins ca mama ta nu va divorta, dar, daca se trezeste cu o citatie, daca il aduceti in starea in care va fi convins ca nu mai scapa de divort, la cat de cioban e el, probabil si foarte speriat atunci cand nu ma poate rezolva situatia cu pumnul, si la ce daune are la activ, e foarte probabil sa evite instanta si sa fuga rapid cu mama ta la un notar. Mama ta nu tebuie decat sa vorbeasca cu cel mai simpu avocat, nu dureaza mult divortul nici in instanta si o costa per total, cu avocat cu to, cateva sute de lei, dar eu pariez pe faptul ca tatal tau va prefera notarul cand va realiza ca nu mai merge cu intimidarile. Problema e mai mare la partaj, care evident nu este obligatoriu, dar sunt convins ca si pe ala o sa prefere sa-l evite, daca ajunge pana acolo si o sa-si imparta amiabil "averea", ateptand vanzarea apartamentului sau, in cel mai fericit caz, acceptand sa-l treaca pe numele tau. Unui cioban agresiv cu femeile, obisnuit cu birtul, ii e foarte greu sa se vada prin tribunale, mai ales cunoscandu-si antecedentele. E foarte important sa nu va mai fie frica de el. Genul asta de oameni, cand nu mai au masa de acasa in care sa dea cu pumnul, se inmoaie ca mieluseii.

MirunaRuna a scris:

Un avocat ar indruma-o mai bine pe mama?

Da, unul specializat pe divorturi ar sti exact ce trebuie si cum sa atace problema, dar costa. Preferabil e sa tocmiti unul, dar puteti obtine informatii si cautand pe internet. Sunt si avocati sau cunoscatori care ajuta gratis, informand doar.

La notar se poate apela doar daca ambii sunt deacord, ceea ce-i putin probabil in cazul tatalui tau. Cel mai probabil nu se va prezenta nici in tribunal.

Mama ta ar trebui sa fie foarte precauta daca intenteaza divort, fiindca oamenii impulsivi pot avea reactii extreme cand se simt amenintati. Alcoolul este un factor agravant al comportamentului si nu face casa buna cu luciditatea.

artajul se poate omite daca tata este de acord sa treaca apartamentul pe numele meu (sunt majora)?

Daca e singurul bun care trebuie partajat, da. Ma refer la partajul cu litigii, dar o referire la bunuri (mobile si imobile) va fi facuta in hotararea de divort, insa nu cred ca necesita actiune separata.

Eu nu sunt avocat si vorbesc doar dintr-o experienta cu un divort amiabil, asa ca e bine sa te informezi si din alte surse.

E trist dar avocatul va lua crema asa ca cel mai bine ar fi sa puna mana pe carte si sa invete ce si cum si sa faca actele ca la carte.

Avocati nu sunt oameni de incredere.

MirunaRuna a scris:

Buna seara. Sper sa ma puteti ajuta cu niste sfaturi.

Parintii mei sunt casatoriti de peste 30 de ani; de-a lungul mariajului tata a fost alcoolic (inca este) ceea ce a atras de la sine violenta fizica si verbala, tortura psihica. Mama de fiecare data a incercat sa treaca cu vederea, spiritele calmandu-se pana la urmatoarea betie. Acum insa s-a umplut paharul si nu mai exista optiunea de a trece cu vederea: mama de frica a plecat de acasa; cand a vrut sa se intoarca tata nu i-a mai dat drumul la usa spunand ca nu mai are ce cauta in casa (avand in vedere ca impreuna au dobandit toate bunurile materiale din imobil, inclusiv imobilul). Dupa un timp a inceput sa ii ceara sa se intoarca, insa mamei ii este teama si a ales sa nu faca asta, ba chiar anuntandu-l ca va recurge la divort. Tata spune ca el niciodata nu va accepta divortul si ca o va "toca" la cap mereu (gen tortura psihica), ca o va cauta si o va gasi oriunde.

Intrebarile mele sunt: De unde sa inceapa mama cu procedurile de divort? Trebuie sa fie chemati si martori in instanta? Cat va dura toata procedura divortului? Partajul se poate omite daca tata este de acord sa treaca apartamentul pe numele meu (sunt majora)? Un avocat ar indruma-o mai bine pe mama?

Nu stiu cat din problema voastra poate rezolva un divort. Aici se pune problema de separare, in primul rand. Divortat sau nu, el are dreptul sa stea in acea casa. Deci, tot nu se rezolva problema. Daca trece apartamentul pe numele tau, tu cum procedezi? Il dai afara din casa ? Chiar si asta implica o hotarare de instanta bazata pe motive intemeiate. Cand unul dintre parteneri este alcoolic, cand exista doar un spatiu locativ, drumul este intortocheat si greu. Insa, cu toate astea, e clar ca trebuie facut ceva.

Ideea cu avocatul este foarte buna. Pt ca , in acest caz, tinta este separarea, nu numai desfacerea casatoriei. Lucru anevoios de realizat.

Nu conteaza ce spune tatal tau. Nicio instanta din Romania nu te tine casatorit fortat.

Pana sa inainteze actele de divort, ar fi bine ca mama ta sa anunte politia. Sa spuna ca a parasit domiciuliul si din ce motive.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta separat de partaj. Dar, repet, ea luata separat de partaj si evacuare, nu face doi lei.

Daca mama ta a plecat, tu ai ramas in casa cu tatal tau? Si, daca tot e problema mamei tale (pt ca ea si l-a ales de barbat, nu? ea l-a tolerat pana acum din motive numai de ea stiute. Pt ca tot ea a fost iresponsabila acceptand un alcoolic langa copil/copii), de ce te implica pe tine, de ce sa treci casa pe numele tau, in felul asta facandu-te partasa la evacuarea tatalui tau din casa?

Tatal tau a incercat sa isi trateze aceasta dependenta?

Davi_ a scris:

1. Aici se pune problema de separare, in primul rand.

2. Divortat sau nu, el are dreptul sa stea in acea casa.

3. Ideea cu avocatul este foarte buna.

1. A scris ca sunt separati deja.

2. El are 50% drept la acea locuinta. Legea va vinde locuinta si va imparti fondul.

3. Da, ca avocatul va lua 60% din fonduri.

Davi_ a scris:

Nu stiu cat din problema voastra poate rezolva un divort. Aici se pune problema de separare, in primul rand. Divortat sau nu, el are dreptul sa stea in acea casa. Deci, tot nu se rezolva problema. Daca trece apartamentul pe numele tau, tu cum procedezi? Il dai afara din casa ? Chiar si asta implica o hotarare de instanta bazata pe motive intemeiate. Cand unul dintre parteneri este alcoolic, cand exista doar un spatiu locativ, drumul este intortocheat si greu. Insa, cu toate astea, e clar ca trebuie facut ceva.

Ideea cu avocatul este foarte buna. Pt ca , in acest caz, tinta este separarea, nu numai desfacerea casatoriei. Lucru anevoios de realizat.

Nu conteaza ce spune tatal tau. Nicio instanta din Romania nu te tine casatorit fortat.

Pana sa inainteze actele de divort, ar fi bine ca mama ta sa anunte politia. Sa spuna ca a parasit domiciuliul si din ce motive.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta separat de partaj. Dar, repet, ea luata separat de partaj si evacuare, nu face doi lei.

Daca mama ta a plecat, tu ai ramas in casa cu tatal tau? Si, daca tot e problema mamei tale (pt ca ea si l-a ales de barbat, nu? ea l-a tolerat pana acum din motive numai de ea stiute. Pt ca tot ea a fost iresponsabila acceptand un alcoolic langa copil/copii), de ce te implica pe tine, de ce sa treci casa pe numele tau, in felul asta facandu-te partasa la evacuarea tatalui tau din casa?

Tatal tau a incercat sa isi trateze aceasta dependenta?

Bineinteles ca mai presus de divort este separarea. Un divort nu ar rezolva cu nimic problemele; certificatul de casatorie ar fi anulat si mama ar reveni (sau nu) la numele de domnisoara. Ideea este ca ea nu mai rezista sa stea cu el sub acelasi acoperis.

Am zis ca ideal ar fi (dupa parerea mea) sa treaca apartamentul pe numele meu nu din dorinta de a-l da pe tata afara din casa, ci pentru ca e practic singura noastra avere ca familie, si singura mostenire a lor ce urma sa fie a mea; si mai ales ca in ultima perioada s-a investit mult in el: apa, gaze, centrala s.a.m.d. El ar putea foarte bine sa isi dea seama de greselile grave facute si dupa toate cele indurate sa plece de buna voie si sa ne lase pe noi linistite. Ar putea sa se intoarca la mama lui, la tara, cum de altfel si spune ca va face daca mama va intenta divort; dar alteori spune ca nu va parasi niciodata domiciliul. Si din moment ce chiar ieri mi-a spus ca daca mama va dori sa divorteze, fiecare isi va lua o camera in apartament, baia si bucataria vor fi comune si el va aduce pe cine vrea, cand vrea, va bea cat vrea si cu cine vrea, deci e clar nici prin cap nu ii trece ideea de a vinde apartamentul si a imparti banii pe jumatate dupa divort. Dar asta este si problema. Mama nu va scapa de stresul de a trai cu el sub acelasi acoperis. Plus ca daca ar fi sub aburii alcoolului nici nu as vrea sa ma gandesc ca poate i-ar da prin cap sa se razbune pe mama pentru ca a divortat de el.

Mama a plecat, dar e intr-un loc unde nu poate sta o vesnicie, si anume in casa batranilor pe care ii ingrijeste. Un loc nu foarte placut unde sa locuiesti, de altfel. Mi se plangea la telefon ca nici macar nu s-a pieptanat de cand a plecat de acasa, pentru ca a plecat fara nimic. Ideea nu era sa plece definitiv, ci doar in seara aceea, in care era sigura ca din nou va veni beat si se va folosi de armele lui pentru a o dobori si mai mult emotional, psihic. (ceea ce e intamplase exact seara precedenta). Doar ca a2a zi cand s-a intors, surpriza. Nu i-a mai dat drumul. Apoi dupa cateva ore a insistat la telefon ca mama sa se intoarca, insa nu pe un ton care scotea la iveala regret. A folosit din nou un ton agresiv si mama i-a spus ca nu se intoarce pentru ca ii este teama de el.

Tata lucreaza in deplasare si acum nu este acasa; din cate am inteles, mama a mers acasa. Nu stiu daca va dormi noptile acasa pana se va intoarce el din deplasare sau nu. Si chiar daca va ramane cat e el plecat, sigur va pleca din nou cand el se va intoarce pentru cateva zile in weekend. Pentru ca efectiv nu se mai poate sta cu el in aceeasi acasa, mai ales ca acum daca ar bea ar putea deveni si mai agresiv din moment ce mama "si-a permis" sa plece de acasa.

Eu nu am ramas cu el in casa, pentru ca nu am fost acolo initial. Imi urmez studiile in alt oras, aproape la celalalt capat al tarii. Dar daca as fi fost acolo, cu siguranta nu as fi ramas, lasand-o pe mama singura.

Si daca tata ar trece apartamentul pe numele meu nu consider ca asta inseamna ca mama ma implica in problemele ei, asa cum ai spus. Pentru ca pana la urma sunt probleme noastre, ca familie. Si chiar daca cu mine nu a fost violent niciodata, am ramas marcata de anumite lucruri pe care le-a facut. Oricum apartamentul mi-ar fi revenit mie dupa moartea tatalui meu. Pentru ca asa cum am spus mai sus, e singura mostenire ce mi-ar ramane de la parintii mei.

Tata nu a incercat sa isi trateze dependenta. De fapt, nici nu cred ca e constient ca are o problema. El vede totul ca fiind perfect normal, si ca nu greseste cu nimic fata de mama, de mine.

nu pot sa vanda si sa imparta si sa isi ia fiecare o garsoniera cat de mica? iar tu sa nu mai astepti un divort ca sa ramai cu apartament pe numele tau?

intreb si eu, nu dau cu parul

Ieri tata m-a sunat sa ma intrebe ce mai stiu de mama, daca s-a intors acasa si ce face. I-am spus ca mama nu s-a intors pentru ca ii este teama de el. A fost foarte revoltat sa auda asta si m-a pus sa o intreb pe mama de cate ori a batut-o el. Eu nu cred ca gravitatea sta in numarul agresiunilor, e de ajuns sa se intample o singura data ca sa ne faca pe mine si pe mama sa nu il mai privim cu aceiasi ochi. Da, intradevar, violenta fizica nu s-a intamplat des (desi cum am zis mai sus, nu cred ca e important numarul palmelor); se intampla sa o loveasca cand eram eu mai mica, uneori chiar de fata cu mine. Si ultima data cand s-a intamplat a fost acum 2 ani cand eu am fost destul de mare sa intervin, chiar daca nu ma pot lupta cot la cot cu un barbat de peste 100 kg. Desi eu nu am de unde sa stiu, pentru ca am zis in postarea de mai sus ca sunt in alt oras la facultate; si mama uneori, ca sa ma protejeze nu imi spune tot ce se intampla. Oricum, pe plan emotional si psihologic e mai mereu violent, niciodata nu vorbeste calm, mereu e nervos. De ce aia e pusa acolo si nu dincolo, de ce am uitat sa facem treaba X sau Y. Practic, mereu cand este el acasa, eu si cu mama suntem intr-un stres continuu sa fie totul pus la punct ca sa nu cumva sa gaseasca ceva de care sa se lege si sa faca scandal; si totusi, mereu gaseste un motiv. Daca nu e ceva din prezent, trebuie sa fie din trecut. Dar nu se intampla sa vina beat si sa se culce. Trebuie mai intai sa aiba loc scandalul. Eventual niste farfurii sparte doar pentru ca nu au fost sterse dupa ce au fost spalate si puse la loc.

Revenind la ce am vorbit ieri cu el.. Mi-a spus sa ii transmit mamei ca daca intradevar e femeie serioasa si cu mintile la cap sa se intoarca acasa, pentru ca el va anunta politia ca ea a parasit domiciliul conjugal. Nu inteleg ce doreste prin amenintarea asta.. Poate s-a speriat pe bune ca mama de data asta nu va mai da inapoi si nu stie cum sa o faca sa se intoarca.. Dar cred ca este evident ca nicio femeie, mai ales daca este si in varsta nu ar parasi domiciliul din cauza ca ii este mult prea bine in sanul familiei. Spunea ca unei femei serioase nu ii sta bine prin tribunale & stuff, dar daca ea pe bune vrea asta si are bani de cheltuit, nu are decat. Apoi m-a acuzat ca din ton i se pare lui ca eu tin cu ea si ca el e cel nedreptatit.

Ampera a scris:

nu pot sa vanda si sa imparta si sa isi ia fiecare o garsoniera cat de mica? iar tu sa nu mai astepti un divort ca sa ramai cu apartament pe numele tau?

intreb si eu, nu dau cu parul

Pai ba da, la asta ma gandeam si eu. Ce urmarim eu si mama este ca ea sa aiba parte de liniste si pace macar acum la batranete, daca toata viata a trait in stres. Asta ne este prioritatea, nu sa castigam apartamentul.

MirunaRuna a scris:

Revenind la ce am vorbit ieri cu el.. Mi-a spus sa ii transmit mamei ca daca intradevar e femeie serioasa si cu mintile la cap sa se intoarca acasa, pentru ca el va anunta politia ca ea a parasit domiciliul conjugal. Nu inteleg ce doreste prin amenintarea asta.. Poate s-a speriat pe bune ca mama de data asta nu va mai da inapoi si nu stie cum sa o faca sa se intoarca.. Dar cred ca este evident ca nicio femeie, mai ales daca este si in varsta nu ar parasi domiciliul din cauza ca ii este mult prea bine in sanul familiei. Spunea ca unei femei serioase nu ii sta bine prin tribunale & stuff, dar daca ea pe bune vrea asta si are bani de cheltuit, nu are decat. Apoi m-a acuzat ca din ton i se pare lui ca eu tin cu ea si ca el e cel nedreptatit.

auzi nemernicul ce iesiri de maimuta turbata are

si daca a parasit domiciliu ce? nu are minori in ingrijire, nu a abandonat copii, nimic ilegal. a plecat de langa un obez cacacios caruia nu mai are cine-i spala chilotii din dos.

s-a vazut bestia singura si sufera, iar cand bestiile sufera nu fac altceva decat sa dea cu pumnu in masa si sa ragå.

maica-ta poate sa bage divortul - nu costa mult (sunt unii care lucreaza gratis ca sa capete experiente si tinand cont ca nu sunteti bogati, nu e problema cu partajul), sa stea unde e acum pana se termina (familie, prieteni, chirie pe 10mp) si sa ceara vanzarea apartamentului.