harald a scris:Aici s-ar putea să nu fim de-acord, desi am mai auzit idei din astea. Dacă iubirea (...focul) tine de vointă, ar putea fi la fel de bine si legiferată ca datorie

. Dar
nu tine de vointă, de aceea nu poate fi
datorie.
Vointa in iubire este discutata, din punctul meu de vedere, la modul general. Inainte de a se indragosti(de a simti iubirea) de cineva, omul isi propune stilul de viata (modul in care trebuie sa iubeasca) .
Unora nu le pasa de pers cu care convietuiesc (sau sunt fluctuanti in decizii..) si asta va avea urme adanci in timp, in relatie.
Altii deja au foarte bine stabilite prioritatile, lista de valori si ierarhia, acestia isi vor pune semne de intrebare in momentul cand viata ii pune la incercare si vor rezista cand tentatiilor pentru ca primeaza iubirea, sau prima iubire. Consecventa se rasplateste, ii veti vedea (mirati-va sau nu) mai fericiti, mai impliniti, mai calzi mai putin defensivi in ceea ce spun. (au constiinta curata).