Buna ziua tuturor,
As vrea sa va spun ca este prima data cand cer parerea unor oameni necunoscuti, pe un forum, dar am ajuns in incapabilitatea de a mai iesi din casa, de a ma duce la job, de a mai avea un gram de incredere in mine si simt cum ma pierd ... facandu-mi singura cat mai mult rau, involuntar...
O sa scriu pe scurt, ca am avut o relatie de 5 luni cu un tip care m-a parasit desi a avut totul din partea mea, absolut tot..am stat 2 luni in Londra unde nu cunosteam pe nimeni si asa l-am cunoscut. L-am iubit si l-am respectat din tot sufletul meu si am incercat sa fiu alaturi de el,mereu... sa nu interpretati ca am avut rol de manta de ploaie, pt ca l-am cunoscut in urma unei deceptii de-a lui intr-adevar, dar nu au fost discutii intre noi despre trecut sau ceva care sa ma puna pe ganduri asa ca nu m-a interesat prea mult si am mers mai departe, alaturi de el. A fost o relatie frumoasa,in care cred ca reuseam sa ii ofer liniste si stabilitate, in fiecare seara ne plimbam,aveam prieteni....nu ne plictiseam impreuna si nu ne-am certat niciodata.
Nu a vrut sau nu a putut sa imi spuna ca nu ma mai vrea, ajunsesem sa ne intalnim doar pt ... , dar asta nu a durat mult , pana am realizat ca devenisem ca un simplu obiect pt el.M-a indepartat usor, spunandu-mi ca are nevoie de spatiu ,ca ma iubeste, dar ca are multe probleme, ca trebuie sa plece o perioada din tara...cu jobul...si pana la urma a avut curaj si mi-a spus ca nu merit sa sufar pt el si sa ne despartim. Si din ziua aceea nu l-am mai cautat, am fost f trista si am suferit enorm....apoi am aflat din prieteni, ca el este cu altcineva de cateva sapt de cand era in paralel si cu mine.......si deja a trecut 1 luna si simt ca nici nu am trecut vreodata prin viata lui........
Nu inteleg cum a putut sa uite cate momente frumoase si unice au fost intre noi, cum a putut sa nu ma mai caute, macar sa ma intrebe daca mai traiesc, daca sunt bine.....pt ca am fost langa el zi de zi si am incercat sa sustin in orice facea....Nu inteleg cum a reusit sa ma uite , sa stearga totul si sa mearga mai departe cu zambetul pe buze, stiind ca m-a distrus.....au fost multe vorbe frumoase care mi-au ramas si care poate pt el nu au insemnat nimic...am sperat sa se intoarca la mine...acum ca stiu ca e cu altcineva, nu il mai vreau...dar nu pot sa uit cand imi spunea ca ma iubeste, cum ne intelegeam ,mereu impreuna, fericiti....facandu-ne planuri.......si acum am ramas eu....singura....fara nici un cuvant...si doar imaginandu-mi ca el acum traieste alta poveste langa altcineva...iar eu nu mai exist...
