raulmaniac a scris:iarta-ma ca ma bag , precum... insa, sincer rezolvarea problemelor tale au venit din forta ta interioara, chiar daca sub emulatie religioasa.
Raul.. sa stii ca nu. Eu, fara o legatura constanta cu Dumnezeu, sunt o persoana irascibila, nemultumita, bombanitoare, depresiva, pesimista... de unde forta interioara?! ma ingrijorez de ce voi manca si ce voi avea in buzunar a doua zi... Daca fac un minim efort si stau in rugaciune, meditatie biblica si mai si citesc ceva din Biblie, atunci abia primesc liniste interioara, putere de a nu mai lua asa in tragic problemele si de a avea incredere in planul perfect al lui Dumnezeu, in dragostea lui pentru mine si incredintarea ca El stie mai bine ce e bine si ce e rau pentru mine. . Te asigur ca nu e autosugestie. Am fost pe punctul de a ma desparti de sotul meu din varii motive.. apropiindu-ma de Dumnezeu, I-am cerut sa-mi schimbe inima fata de sotul meu, sa-mi reinvie sentimentele de afectiune pentru el, pentru ca atunci chiar nu mai simteam nici o farama de dragoste pentru el, aveam de gand sa-mi refac viata alaturi de altcineva. Dar dorinta de a face voia Lui a fost mai puternica - de a nu divorta - e pacat, fara motiv serios - si am luat hotararea sa continui aceasta casnicie, dincolo de dorintele mele firesti.. .Si in scurt timp- cateva luni - dragoste pentru sotul meu a reinviat... E greu de explicat si e si mai greu de crezut, dar e experienta mea si numai cine stie prin ce am trecut si vede schimbarea acum, poate sa creada. Nu stiu cat de clara am fost... dar nu e emulatie religioasa.

