Facerea de bine..

Nu...oricum tot ea e victima.Eu am o ...pe oamenii care le explici de la inceput cum stau lucrurile exact le dai timp de gandire si cand ajung sa faca acel ceva cu datele si riscuriel stiute renunta. pai ,ba tata, dar ti-am spus de la inceput ca asta e...

Oricum tineretul in ziua de azi e jale....cu unele exceptii ...nu vreau sa jignesc pe nimeni ...toti asteapta sa le dea mama, tata, bunica si ajung la o varsta cand cei care te-au ajutat numai sunt ...ca asa e viata ...ee atunci ce naiba mai faci..?

black30 a scris:

De povestit nu ar fi prea multe...pur si simpul am ajutat pe cineva in gasirea unui loc de munca.Bineinteles vorbind inainte cu ea toate detaliile, asta insemnand: daca face fata unui program mai solicitat( o zi munca una pauza), daca o sa faca fata muncind si in acelasi timp invatand( e la facultate), daca cei de acasa ( parintii sunt de acord cu jobul respectiv programul). Toate lucrurile astea i le-am prezentat la inceput timp de o saptamana, dupa care ea a zis ca nu-i nici un fel de problema ca e perfect. Dar ce sa vezi se duse la munca si dupa prima zi a si inceput sa se planga: ca cei de acasa nu sunt de acord, ca distanta e mare si seara pune ea bani de transport etc etc...oricum am vrut sa ma descarc sa vad si parerea altora ..Finalul e ca ea a renuntat asa din senin, iar eu in fata respectivului patron( sef) am ramas cu rusinea.

Pai de obicei cam asa se intampla cand ajuti sa-si gaseasca de munca o persoana care nu a mai muncit.

O sa-mi fie invatatura de minte.

da, sa nu mai ajuti oamenii

never ever

Asta cam asa e, dar nu putem cataloga pe toti in aceasi masura.Totul e sa facem o selectie.

black30 a scris:

... iar eu in fata respectivului patron( sef) am ramas cu rusinea.

Asta sa-ti fie invatare de minte. Niciodata nu pune tu obrazul sau cuvantul pentru cineva, cand vine vorba de un loc de munca, tocmai din motivul care ti s-a intamplat tie. Nu conteaza, poate sa-ti fie membru de familie, partener sau amicul cel mai bun, daca intr-o buna zi vor exista divergente la locul de munca pe care tu l-ai gasit acelei persoane si se lasa cu admonestari, demisie sau chiar concediere, tu esti ala care te vei simti jenat fata de patronul sau managerul care l-a angajat pe cunoscutul tau.

Aici naeema iti dau dreptate.Dar acum faptul e consumat si sigur nu o sa mai repet greseala.Mi-am facut mai mult rau...patronul oarecum mi-a batut obrazul, iar cu respectivul prieten am intrerupt legatura.Sincer regretul personal e pentru ambele tabere.

Ai ajutat si din punctul meu de vedere, nu ai de ce sa regreti. Nu puteai garanta cu nimic ca persoana se va tine de cuvint. Sunt de acord ca patronul e suparat pe tine , dar daca ai vorbit cu el si i-ai explicat si totusi mai este , e treaba lui. Daca prietenul tau a intrerupt legatura din cauza unei terte persoane , ori nu iti era prieten , ori nu ati discutat in amanunt lucrurile , ori e decizia lui .

Nu tu ai fost cel neserios .

Din punctul meu de vedere ar fi foarte bine sa ai constiinta impacata .

Nu ar trebui sa 'garantezi' decat pentru persoane pe care le cunosti si nu sunt capabile de asa neseriozitate. In rest, a face un bine este o onoare, te face sa te simti om.

Athmy a scris:

Nu ar trebui sa 'garantezi' decat pentru persoane pe care le cunosti si nu sunt capabile de asa neseriozitate. In rest, a face un bine este o onoare, te face sa te simti om.

Pai e teza aia demonstrata de-acum. Cum ca atunci cand faci un bine cuiva, binele ti-l faci, de fapt, tie. Cica tu, facatorul de bine te simti cu mult mai bine decat cel caruia i-ai facut bine. Ceea ce nu e bine. :D