Exista BAU-BAU?

Si daca nu exista, sa-l creeam?

uite ca m-am si speriat s-am gresit un cuvant :think:

Exista ! Este "sarpele cel vechi" Satana, insa este infinit mai viclean in metodele lui de a insela lumea decat putem noi intelege! In niciun caz nu este un monstru cu copite retardat in modul de a actiuna asa cum cu ignoranta ni-l imaginam unii dintre noi.

Ovidiu Danut a scris:

Exista ! Este "sarpele cel vechi" Satana, insa este infinit mai viclean in metodele lui de a insela lumea decat putem noi intelege! In niciun caz nu este un monstru cu copite retardat in modul de a actiuna asa cum cu ignoranta ni-l imaginam unii dintre noi.

chiar exista?? ...hmm nu credeti ca suntem cam mari sa credem in asa ceva ......in fine...

Vedeti sa nul visati la noapte :-

Da, este o metafora pentru frica de ceva (necunoscut)...

Bau bau suntem chiar noi..atunci cand uram,ne lasam sedusi de invidie,pornim lasciv intr-o minciuna numita viata,cerem prea mult de la altii si nu oferim decat un mare nimic.Atunci cand vorbim despre democratie si uram sa vedem un copil roman adoptat de straini,uram sa vedem notele bune ale colegului motivandu-le pe seama unei spagi ordinare...Iubim sa fim inconjurati de un nimic

Playbuzz filozof :)

Pe langa bau bau exista multe altele...daca te sperii de toate nu ajungi nicaieri.

Aicha_Mirela a scris:

Pe langa bau bau exista multe altele...daca te sperii de toate nu ajungi nicaieri.

Mare dreptate....dar nu poti sa le ignori iar de infruntat uneori pare cam greu dar nu imposibil.

Bau bau e chestia aia intunecata si indefinibila, care ii pandeste pe copii in intuneric si pe teritoriile necunoscute? Atunci, da, exista! Si se numeste: demonul meu interior, frica mea de necunoscut, care o pastrez indiferent de varsta, ba chiar mi se accentueaza odata cu avansareaa in ani :)

nu mi'e frica,nu mi'e frica de Bau Bau!!!!!

mamiii :D vreau lumina de pe hol aprinsa!!

V Editare completa

V Editare rapida

Playbuzz_hh_grl a scris:

Bau bau suntem chiar noi..atunci cand uram,ne lasam sedusi de invidie,pornim lasciv intr-o minciuna numita viata,cerem prea mult de la altii si nu oferim decat un mare nimic.Atunci cand vorbim despre democratie si uram sa vedem un copil roman adoptat de straini,uram sa vedem notele bune ale colegului motivandu-le pe seama unei spagi ordinare...Iubim sa fim inconjurati de un nimic.

Oare nu se va trezi vreun om de stiinta sa faca cercetari asupra vreunui elixir care sa elimine tot raul din noi si astfel sa devenim cu totii buni?