Ma invit la un raspuns, asta pt ca ai dat cu copy-paste si pot vedea ce a scris colega de forum.
Stau si ma intreb unde 'gresesc'. Nu vad rostul de a cunoaste astfel de date. Cine il suna, ce mesaje primeste, cati bani are si la ce ora vine acasa. Daca il suna pe el inseamna ca pe el il cauta si nu pe mine, altfel suna tlf meu. Daca e ceva care are legatura cu amandoi, care se reflecta asupra noastra (gen telefoane dela familie, invitatii la iesiri) o sa imi spuna cu siguranta cine a sunat si de ce. Alftel imi spune oricum 'Salutari de la X, tocmai ce am vb cu el/ea'. La fel si cu mesajele/mail. Despre bani, fiecare e cu banii lui dupa plata facturilor. Vin facturile, platim fiecare ce ne revine de plata, fiecare stie ce are pe cont, cat si ce foloseste. Discutia banilor se face rar si atunci numai sa 'verificam' ca avem fonduri suficiente pentru X sau Y lucru ce ni-l propunem. Situatia financiara se discuta, ne intelegem de comun acord cine furnizeaza curent, cine apa, alegem impreuna unde si cum sa platim impozite. Eu duc cheltuielile gen mancare/consum baie/bucatarie, el balanseaza cu plata altor facturi. Daca se doresc cheltuieli care nu intra in aria 'haleala' gen tigari, alcool, fiecare pe cheltuiala lui. Asta sa nu se interpreteze gresit, si eu - si el cumparam si punem in bar o st cu vin, un Cognac si consumam fara sa 'cerem' voie de la cel care a cumparat. Dar daca pe lista de cumparaturi scrie 'vin-cognac' plateste cel care a venit cu ideea, ca eu nu am nici o obligatie sa tin in spate un alcoolilc si nici el (slava cerului nu e cazul). Dar asta mi-a fost regula mereu in relatii si nu o sa o schimb 'la batranete'. Mie imi merge f bine regula asta cu fiecare cu banii lui, m-a scutit de f multe neplaceri ce am auzit pe la altii (strigau unul dupa altul ''ti-am luat, ti-am dat, imi datorezi'').
Unde ma duc/se duce o sa spunem mereu, dar nu din nevoia de 'control', ci din nevoia de siguranta. Eu vreau sa stie unde sunt si unde poate sa ma gaseasca in caz de..doamne fereste ceva. S-a intamplat sa trebuiasca sa ma astepte cu mancarea rece pe masa ca intervenise ceva la munca, sau nu am ajuns la intalnire ca nu stiu ce naiba s-a intamplat. Deci da, ne spunem la ce ore venim/plecam ca sa nu incurcam programul celuilalt. Ca nu avem numai viata de cuplu, mai socializam/iesim si separat cu altii.
Cautatul in geanta/ buzunare pt mine un un mare NU-NU. Ce nu stiu, nu ma doare! Am mai zis-o, mi l-am ales bine (sper eu), baiat destept care poate sa ascunda o aventura si sa ma scuteasca de efortul cautarilor permanente doar de 'oh..oare face ceva stramb?'.
Cred f puternic ca aunci cand ai incredere in tine, cand esti independent financiar, cand nimic IMPORTANT din viata ta nu depinde de celalalt, atunci o sa si reuseasca probabil sa se relaxeze partenerii. Eu nu am inceput viata cu el,poate nu o sa mi se termine viata cu el (desi imi doresc asta), sunt si am fost un individ inainte sa fiu cu el. As simti ca Alex nu mai este Alex daca intra cu picioarele si vrea sa 'cunoasca, afle, caute' mai mult decat permit eu sa se cunoasca. E valabil si pt el, probabil de aceea si ne potrivim bine.
Dar exact opusa am vazut ca merge la altii, cu cat isi pierdeau identitatea ca individ, cu atat formau mai puternic un cuplu. Bine ca le merge, la mine nu a mers, a dat rateu dupa 7 ani de casnicie 'pierdutul/contopitul' asta de identitate.
Dar oricum nu intereseaza pe nimeni.Cam asa si cu compromisul in casnicie, trust si alte idealuri marete. Vezi cum iti este si tie si lui mai bine asa faci.