Mmmhhî, să-l dea spre citire şi parlamentarilor şi procurorilor şi primarilor şi preoţilor români, dar şi patronilor şi directorilor, dar şi armatei şi jandarmilor şi poliţiei. Fiţi pe faza să nu rataţi sesiunea de voturi parlamentare din anul 2016. Aveţi acel articol în sufletul pe care Ana l-a dat dispărut, tot aşa cum i-a dispărut ei spiritul de observaţie când a scris:
"Într-o perioadă în care atât de multe lucruri se schimbă deodată (sistemul politic, sistemul de comunicații, chiar clima) este infinit mai greu să stabilești ce trebuie continuat. Pentru că, până la urmă, problema memoriei este problema răspunsului la întrebarea: ce, din ceea ce au trăit cei dinaintea noastră, trebuie noi să continuăm. Și, evident, nu putem încerca măcar să răspundem decât știind ce au trăit ei. De aici importanța manualelor și orelor de istorie din programa școlară, de aici revolta că cineva ar putea urmări nemaiajungerea la generațiile tinere a memoriei trecutului. Memoria este scheletul societății omenești, și în măsura în care ea este distrusă, societatea devine un fel de monstru moale, dezarticulat, remodelabil după dorința oricât de criminală a celui mai puternic. În măsura în care nu știm ce a fost nu avem cum să presupunem ce va fi și nici să recunoaștem în ce măsură trecutul se oglindește în viitor."
