Dupa cum zice si titlul (inspiratie divina, dar si noi oamenii trebuie sa iertam) ce tindeti sa iertati si ce nu in cadrul relatiei?
Si ne iarta noua greselile noastre...
Început de Kilkoana, Lun 18 mar 2013 · 43 răspunsuri · 5.512 vizualizări
Nu e teritoriul meu!!! Cu iertari nu ma ocup!!! Un adult sa se comporte in asa fel incat sa nu fie necesar sa recurga la asa o umilienta!!!
Eu nu cer iertare niciodata de la nimeni!!! respectiv sa n-aud pe nimeni ca vine cu asta la mine.
de iertat iert, ce bine ar fi sa si uit pentru ca pana nu uit inseamna ca n-am iertat....
Salvie a scris:de iertat iert, ce bine ar fi sa si uit pentru ca pana nu uit inseamna ca n-am iertat....
pe langa toate ... nici eu nu uit!!!
Nu consider iertarea un act de umilinta.
Ideal este sa nu trebuiasca, sa nu am ce ierta. Intotdeauna ma obsedeaza sa ofer prea multe iertari ca la nevoie sa fiu si eu iertata. Sau macar era asa. Interesant este ca desi eu iertatm nu am beneficiat de acelasi tratament.
Ce nu as ierta este violenta fizica (nici macar odata), psihica, verbala (repetata, ca si eu pot fi violenta verbal), violenta fata de animale si copii.
The Unknown a scris:Eu nu cer iertare niciodata de la nimeni!!! respectiv sa n-aud pe nimeni ca vine cu asta la mine.
Tu nu gresesti niciodata? La mine nu vin oricum sa isi recunoasca greselile. O singura exceptie -persoana de sex feminin care ma barfi cat de un secol- si cand isi recunoscu greseala pe mine ma busni plansul.
Salvie a scris:de iertat iert, ce bine ar fi sa si uit pentru ca pana nu uit inseamna ca n-am iertat....
Bine ar fi intr-adevar. Nu stiu daca iert, faza este ca imi trec nervii dupa o perioada, chiar daca nu uit,nu tin supararea. Nu stiu daca asta este iertare sau doar uitare.
Kilkoana a scris:Tu nu gresesti niciodata?
Din punctul meu de vedere nu, si nici nu barfesc. Deci n-am de ce sa milogesc la nimeni.
Sa ierti e lucru mare, nu poate oricine sa-l faca. am invatat destul de tarziu in viata ca 'ce tie nu-ti place, altuia nu-i face' si mi s-au iertat multe. insa eu am fost mereu capoasa si vedeam iertarea ca dovada de slabiciune. imi Place sa cred ca lucrurile s-au schimbat si ca vad iertarea ca o dovada de intelepciune. nu vreau sa cred ca as putea sa-l iert pe el daca ar fi infidel.
iert lucrurile marunte, glumele proaste, daca a uitat sa ia ceva din ce era pe lista, neglijenta in unele cazuri. Nu iert tradarea, nepasarea, umilintele, comportamentul fata de copii, faptul ca mi-a demonstrat odata ca mai mult conteaza ma-sa decat mine. 
.
E bine sa ierti, pana la un punct, mai ales ca, la nivel emotional, e bine si pt sine. Dar, tradarea si violenta fizica, nu trebuie iertate niciodata, altfel, cu siguranta se va repeta. 
Eu iert si uit. Sunt o fiinta fooooarte toleranta. Pentru ce sa ma incarc eu cu ce fac altii. 