Depinde ce intelegeti voi prin sarcasm.Atat de superficiale sunt topicele de literatura incat mi-e greu sa postez ceva.In afara de cei care au amintit de cartile din copilarie(placuta surpriza) restul sunteti de un "sarcasm" nebun si involuntar.Cineva spune ca in "Enigma Otiliei " n-ar fi sarcasm.Este destul .Si ajunge sa comentezi doar titlul.Dar snobismul asta ca ai nostrii scriitori sunt mai prosti si ca userii mai tineri si mai sinceri ar fi la fel nu duce decat la ingroparea dialogului,care ar putea fi interesant de altfel,cu un pic de mai multa toleranta si INTELIGENTA(n-am scris cu caps lock,asa vezi tu de "oboseala").Si n-am vrut sa fiu sarcastic.
Sarcasmul in literatura,exista in diferite forme,de la comediile antice,Petronius ,Apuleius,pana la comediile shakespeariene,apoi in teatrul popular medieval,farsele frantuzesti ce l-au inspirat mai tarziu pe Moliere(,pana la Swift cu yahooii lui)si pana in zilele noastre.Sarcasmul modern e alta poveste:de curand am citit"Alegerea Sophiei" de Styron(mort doar de vreun an),multi ati vazut filmul cu Merryl Streep,si acolo intr-adevar aveti dovezi de sarcasm subtil,rece ,taios,de care doriti in toate formele: de la sarcasmul nebuniei unui suflet de artist,pana la sarcasmul razboiului lui Hitler.
Lista cu carti e interminabila.