Început de Micul Fum, Dum 11 nov 2012 · 21 răspunsuri · 5.373 vizualizări
Souls Destroyer a scris:Pai daca la atata se rezuma viata pentru unii...
Daca ar fi invatat gramatica, ar fi vazut ca viata inseamna si altceva.
De ce crezi ca a scrie intr-un stil caracteristic inseamna ca nu stie gramatica !??
Si mai importanta decat gramatica a fost experienta lui de viata din cei 2 ani.
i-a un pumn de somnifere si culca-te sau trage-ti cateva palme si fii barbat!!! nu are rost sa traiesti din amintiri...
voi acorda timpului timp...
Si 3 PERECHI de PALME nu doua sa ma trezesc..
Ms de sfaturi,
Am spus ca am pierdut 2 ani din viata, deoarece constient am fost ca relatia asta nu va duce la nimic bun, dar cand iubesti speri ca poate lucrurile se vor indrepta.
Stiu EU sunt singurul vinovat, sau singurul ''prost'' , am fost o haina cu care EA a sters pe jos, sincer am acceptat pt ca iubeam si eram curios pana unde poate ajunge un om sa isi bata joc de sentimentele altui om. Nu am mai rezistat, sau mai bine spus orgoliu din mine a strigat ''de ajus, meriti ceva mai bun'' si am pus punct relatiei...
Sunt asa zis in ''ABISS'' deoarece sincer nu pot intelege cum de uni oameni pot sa isi bata joc, de alti oameni... Eu am fost crescut altfel, daca nu imi place spun, daca nu pot oferi spun, daca nu imi doresc lafel spun...nu promit si nu ma tin de promisiune...
Micul Fum a scris:uneori ma lasam condus de sentimente si nu de ratiune...
Tot ce doresc, cateva sfaturi, sa pot depasi aceeasta situatie, acuma ma simt ca un robot, munca deoarece trebuie sa ma hranesc si sa ma intretin, si casa..nimic mai mult.
Încetul cu încetul, ajungi şi tu la concluzia la care am ajuns şi eu, tot aşa...încetul cu încetul, că dragostea raţională e cea mai plăcută. Dragostea sentimentală e specifică adolescenţei, când omul nu îşi foloseşte prea mult raţiunea, în relaţiile cu oamenii. Ca să ajungem toţi la concluzia asta, avem nevoie de experienţă de viaţă, adică de căderi şi ridicări. Asta ţi se întâmplă şi ţie, asta mi s-a întâmplat şi mie, şi asta se întâmplă majorităţii oamenilor, însă, mulţi nu învaţă nimic din experienţa de viaţă. Dacă tu vei învăţa din ea, vei şti cine te iubeşte, şi pe cine să iubeşti !
E bine că munceşti ca un robot, pentru că aşa uiţi de...ea. Vorba lui Marx: "munca l-a făcut pe om...om." :)
Micul Fum a scris:Sunt asa zis in ''ABISS'' deoarece sincer nu pot intelege cum de uni oameni pot sa isi bata joc, de alti oameni... Eu am fost crescut altfel, daca nu imi place spun, daca nu pot oferi spun, daca nu imi doresc lafel spun...nu promit si nu ma tin de promisiune...
Prietene, tu aici intrebi de sensul vietii. Daca stia cineva sa raspunda la intrebarile astea, fi sigur ca nu exista niciun sfert din suferinta care este pe lume.
lupini a scris:
S.R. a scris:In dezacord cu tine.
Cand suntem mici daruim dragoste fara sa asteptam nimic in schimb. In adolescenta facem la fel, dar atunci incepem si sa vrem ceva la schimb... Ta-na-na-naaa... Atunci incepe perioada in care nu mai suntem sinceri, nu mai daruim, apar frustrari, atunci totul se duce dracu, dupa care devenim adulti si raul e definitivat.
[...]
Nu devenim rai. Pur si simplu ne maturizam emotional si adoptam mecanisme sanatoase de adaptare la supravietuire.
Continuam sa daruim, insa invatam, cumva instinctiv, ca si noi trebuie sa primim ceva, altfel nu mai avem suficienta energie sa functionam mai departe.
Drept pentru care, cei mai inteligenti, nu se blocheaza intr-un sistem ineficient relational ...in care se produce doar consum energetic psihic.
Cei care nu o fac, raman vesnic cantonati intr-o lume de gandire magica a copilariei, cand trebuia sa primim de la parintii ( care se presupune ca aveau datoria de a ne iubi neconditionat), afectiunea de care aveam atunci nevoie ( si pe care un copil nu o poate primi initial, decat din familie).
Editat Dum 18 nov 2012 09:18
fast_motion a scris:i-a un pumn de somnifere si culca-te
Asta sa nu faci!!! doar sa bei multa apa rece ca ajuta la schimbat idei 
5 o a scris:Nu devenim rai. Pur si simplu ne maturizam emotional si adoptam mecanisme sanatoase de adaptare la supravietuire.
Continuam sa daruim, insa invatam, cumva instinctiv, ca si noi trebuie sa primim ceva, altfel nu mai avem suficienta energie sa functionam mai departe.
Drept pentru care, cei mai inteligenti, nu se blocheaza intr-un sistem ineficient relational ...in care se produce doar consum energetic psihic.
Cei care nu o fac, raman vesnic cantonati intr-o lume de gandire magica a copilariei, cand trebuia sa primim de la parintii ( care se presupune ca aveau datoria de a ne iubi neconditionat), afectiunea de care aveam atunci nevoie ( si pe care un copil nu o poate primi initial, decat din familie).
Maturizarea emotionala este mai grea si de multe ori maturizarea fizica o depaseste si ne trezim la o varsta la care nu mai suntem copii ca ne dorim lucruri pe care nu le-am avut in copilarie.
De aici, spun psihologi, ca ar veni si tendinta oamenilor de a asigura copiilor ceea ce ei nu au avut in propria copilarie. Dar copii nostri nu au aceleasi aspiratii ca si noi si atunci ne deranjeaza ca ei nu apreciaza eforturile noastre de a le oferi tot ce consideram noi ca este mai bun pentru ei. Ei au alte idealuri, vor altceva de la viata, practic evolueaza ca generatie si atunci intervine diferenta de opinii.
5 o a scris:Nu devenim rai. Pur si simplu ne maturizam emotional si adoptam mecanisme sanatoase de adaptare la supravietuire.
Continuam sa daruim...
...mere otravite, all strings attached.
Aduce multa fericire 