Stresul, "Moartea Neagra" a secolului XXI

Stresul, "Moartea Neagra" a secolului XXI

Stresul a devenit cauza cea mai comuna a imbolnavirii angajatilor la locul de munca, acestia fiind afectati pe termen lung si intr-o asemenea masura incat este cunoscut drept „Moartea Neagra" a secolului XXI.

Expertii in aceasta afectiune psihologica cu efecte devastatoare, uneori, au declarat ca este atat de raspandita incat a eclipsat atacurile cerebrale, atacurile de cord, cancerul si problemele legate de sira spinarii (datorate unei pozitii incorecte la birou).

Unul dintre expertii in problemele generate de stres, Jill Miller, consilier al Institutului Autorizat pentru Personal si Dezvoltare, din Londra, a declarat ca raportul redactat recent de institutie, in care se discuta pe larg aceasta problema, nu face decat

„sa sublinieze presiunile enorme pe care le simt oamenii la locul de munca si ca rezultat al constrangerilor economice prelungite".

Ca rezultat al stresului, sunt amplificate efecte ale unor maladii latente, carora le cad victima angajatii din companiile unde au loc restructurari si concedieri. O urmare a stresului este intrarea in tratament medical a angajatilor, existand si conditiile pentru instalarea unui absenteism prelungit (in Marea Britanie o perioada de tratament de patru saptamani este socotita drept „abenteism prelungit").

Cary Cooper, autorul unei carti recente pe tema stresului, Stiinta Sanatatii Ocupationale, face distinctie clara intre presiune la locul de munca si stres. El afirma ca prima dintre aceste doua conditii ar fi, intr-o prima faza, „stimulativa si motivanta", dar ca devine intotdeauna stresanta cand iti depaseste capacitatea de a-i face fata.

Cooper, profesor de management la Universitatea din Lancaster, sustine ca stresul incepe sa-si faca simtita prezenta prin modificari de comportament al celui afectat. De obicei, aceste modificari includ aparitia dificultatilor de concentrare, pierderea simtului umorului, persoana afectata iesindu-si din fire mai repede decat de obicei. In ultimele stadii, stresul ajunge sa se manifeste printr-un consum alimentar in exces, sau invers, printr-o forma de anorexie, dar si prin exces de fumat si alcoolism.

Pentru perioade scurte de timp, stresul este suportabil si controlabil, insa poate duce la aparitia unor probleme grave de sanatate, cum ar fi bolile de inima, de stomac, probleme de vezica sau la boli psihice, daca persista.

„Oamenii incep sa sufere de perezenteism – lucreaza mai mult timp decat este necesar pentru a-si impresiona sefii – iar acest lucru le afecteaza si viata de familie, unde apar tensiuni",

comenteaza profesorul Cooper.

Stresul este Moartea Neagra a secolului XXI",

admite el. Cauza cea mai banala pentru aparitia stresului este volumul de munca in exces, stilul de management al bossului, aparitia restructurarilor la locul de munca si problemele de acasa (induse, partial, tocmai de stresul de la serviciu si de programul prelungit).

Potrivit raportului institutului londonez, fiecare angajat isi ia, in medie, 7,7 zile libere pe an pe motiv de boala: de regula, pentru afectiuni minore, cum ar fi gripa, probleme cu stomacul, dureri de cap si migrene. Angajatii din sectorul de stat isi iau, in medie, cu 2 zile mai mult decat cei din sectorul privat, pe motive de boala. Cum rapoartele privind tendinta de intrare in picaj a economiei mondiale devin tot mai alarmante, este de presupus ca si contractarea pietii muncii va amplifica efectele stresului.

Pe de alta parte, incercand sa-si mascheze suferintele interioare si pentru a nu parea „stresati" si, astfel, sa riste sa fie luati la ochi de sefii lor, tot mai multi oameni cad victimele „depresiei zambitoare". Luand exemplul asilor rolurilor de comedie de pe marele ecran, acestia ajung sa-si ascunda starea, agravata de stres, sub masca zambetului permanent, desi, in interior incep sa se prabuseasca. De obicei, acesti oameni explica, in mod invariabil:

„Nu, n-am probleme", „nu sunt stresat(a)", „nu sunt in depresie",

eliminand, din start, sansa de a fi ajutati. Cand lumea din jur incepe sa sesizeze ca, in spatele zambetului se ascunde o adevarata suferinta si lupta pentru supravietuire, ei sunt susceptibili la atacuri de panica, insomnie, prabusirea moralului. Toate acestea sunt induse de marele dusman al oamenilor, strecurat printre ei in anii crizei economice, stresul, „Moartea Neagra" a secolului XXI.