Puzzle-ul, o provocare indiferent de varsta

Istoria puzzle-ului dateaza de o buna bucata de timp. Se spune ca in secolul al XVIII-lea, persoanele care au inventat puzzle-ul, au incercat sa promoveze o modalitate noua de predare a geografiei. In zilele noastre, puzzle-uri au evoluat de la lectii la divertisment, si s-au extins in mai multe domenii. Totusi, cea mai mare surpriza, este faptul ca adultilor pare sa le placa sa faca puzzle, la fel de mult ca si copiilor.

Puzzle-urile pentru adulti au aparut pentru prima data in jurul secolului al XIX-lea si au fost primite ca o adevarata provocare. Cele mai multe au avut piesele taiate direct pe liniile de culoare si nu exista nici o culoare care sa delimiteze acoperisul de cer. O alta problema a primului puzzle era faptul ca acestea nu se impleteau cumva si o miscare gresita ar fi putut strica totul.

Spre deosebire de puzzle-urile pentru copii, cele pentru adulti nu aveau o imagine pe cutie, ca ghid de orientare si, uneori, titlul era vag si subiectul puzzle-ului ramanea un mister pana cand ultima piesa era asezata la locul ei. Puzzle-urile de lemn au fost foarte scumpe cand au aparut pentru prima data, deoarece piesele trebuiau taiate bucata cu bucata. De aceea numai inalta societate s-a bucurat de aceasta noua forma de divertisment. Cele mai bune vanzari se inregistrau sambata dimineata, cand clientii cumparau jocul pentru petrecerile din timpul week-end-ului.

In anii ce-au urmat, puzzle-uri au cunoscut imbunatatiri considerabile. In primul rand, faimosul producator al jocului, Parker Brothers, a introdus piese cu figurine, care au facut asamblarea mai usoara si oamenii au fost fascinati de piesele cu forme de animale, plante sau alte obiecte recognoscibile. A doua inovatie se refera la stilul de intrepatrundere al puzzle-uri, ceea ce a facut si mai simpla asamblarea puzzle-ului, fara a pierde nici o piesa.

De atunci inainte, puzzle-ul a continuat sa fie o distractie obisnuita pentru adulti. Chiar si in perioadele dificile, oamenii au continuat sa cumpere jocul, deoarece le oferea o evadare din problemele lor cotidiene, le lua gandurile de la probleme si le inlocuia cu concentrarea pentru a gasi exact piesa care trebuie.

Cu timpul, puzzle-ul a devenit mai accesibil ca pret, datorita faptului ca multi mesteri talentati, dar fara loc de munca, au inceput sa taie piesele de lemn in atelierele lor si apoi sa le vanda. Un alt mare pas spre popularitatea de azi a jocului, a fost schimbarea lemnului cu cartonul. Fiind ieftin, cartonul le-a permis producatorilor sa inceapa productia in masa si pretul a scazut considerabil.

Dupa al doilea razboi mondial, puzzle-ul din lemn a cunoscut un declin drastic. Preturile au crescut si vanzarile au scazut. Marcile de renume care produceau piesele de lemn au disparut una cate una. In zilele noastre insa, datorita dezvoltarii industriei, iubitorii de puzzle pot alege dintr-un numar semnificativ de astfel de jocuri confectionate din lemn.

Un joc de puzzle ne atrage in lumea lui si ne face sa uitam de problemele de zi cu zi si de rutina. In plus, satisfactia personala la rezolvarea unei grile care nu ofera indicii, este unica.