In 1912, Pu Yi, ultimul imparat al dinastiei Manchu (Ch'ing) din China, a renuntat la tron in urma instaurarii republicii conduse de Sun Yat-sen. Pe 12 februarie 1912, Hsyan-T'ung, ultimul imparat al Chinei este fortat sa abdice in urma revolutiei republicane a lui Sun Yat-sen. A fost stabilit un guvern provizoriu care i-a luat locul, punand capat unei perioade de 267 de ani de domnie a dinastiei Manchu in China si unei perioade de 2000 de ani de imperialism. Fostului imparat, in varsta de doar sase ani, i s-a permis sa-si pastreze resedinta sa din Orasul Interzis din Beijing, luandu-si numele de Henry Pu Yi. Pu Yi a fost incoronat ca imparat in 1908, dupa ce unchiul sau, imparatul Kuang-hsy a murit. El a domnit sub un regent si a inceput sa fie pregatit pentru viitoarea sa domnie. Totusi, in octombrie 1911, dinastia sa a fost inlaturata in urma revolutiei lui Sun Yat-sen, iar patru luni mai tarziu, a abdicat. Noul guvern chinez i-a acordat o importanta pensie guvernamentala si i-a permis sa locuiasca in palatul imperial, pana in 1924, cand a fost fortat sa plece in exil. Dupa 1925, a locuit in orasul Tianjin, aflat sub ocupatie japoneza, iar in 1932, Japonia a creat statul-marioneta Manchukuo, in Manciuria, pentru a fi condus de Pu Yi. In 1934, Henry Pu Yi a fost incoronat sub numele de K?ang Te, ca imparat al statului Manchukuo. In pofida rezistentelor gherilei impotriva regimului sau fictiv, a pastrat titlul de imparat pana in 1945, cand a fost capturat de trupele sovietice. In 1946, Pu Yi a depus marturie in fata Tribunalului de razboi de la Tokyo ca a fost fara voia sa o unealta a japonezilor si nu, dupa cum au pretins acestia, un instrument folosit in scopul dobandirii autonomiei Manciuriei. Manciuria si provincia Rehe au fost inapoiate Chinei, iar in 1950 Pu Yi a fost predat comunistilor chinezi. A fost inchis la Shenyang pana in 1959, cand liderul Chinez Mao Zedong i-a acordat amnistia. Dupa eliberarea sa, a lucrat intr-un atelier mecanic din Beijing.
