Palmaresul bogat al sotilor Grigoriu, cu zeci de cazuri castigate la Curtea Europeana

Palmaresul bogat al sotilor Grigoriu, cu zeci de cazuri castigate la Curtea Europeana

Detalii

CategoriiJustitie
Taguriavocat
Ultima actualizareLuni 2 august 2021
Vizualizari83

Voteaza & Distribuie

Descriere

Multi oameni care au trecut prin fata instantelor spun ca li s-a facut o nedreptate strigatoare la cer. Oare ce poate fi mai dureros pentru un om care se duce la tribunal sa isi caute dreptatea, iar acolo i se incalca drepturile si pleaca mai umilit acasa de cum a venit?

Exceptand procesomanii, nimanui nu-i place sa se judece, sa stea prin tribunale nemancat, cu emotii, cand s-ar putea odihni acasa. Pe de alta parte, erorile din justitie nu sunt asa de multe si in plus, admiterea rejudecarii la CEDO este conditionata de o hotarare judecatoreasca definitiva data de instantele romanesti.

Admiterea dosarului pentru rejudecare la CEDO reprezinta o compensatie spirituala acordata victimei, fiindca instante superioare sunt dispuse sa corecteze erori si nedretati facute de sistemul romanesc de justitie. Dar la instanta europeana de justitie care vegheaza ca drepturile omului sa nu fie incalcate se ajunge greu si cu ajutorul specialistilor. Ca sansele de izbanda sa creasca, este nevoie de un avocat cu experienta care are in palmares cazuri castigate la Curtea Europeana. Aplicarea acestui criteriu in alegerea celui care va pune la punct doarul pentru a se afla pe lista celor admise la CEDO este just si se aseamana in multe privinte cu o calificare care le da dreptul marilor sportivi ai lumii sa participe la olimpiada. Departajarea este facuta de doua criterii importante: performantele si munca depusa pentru a le obtine si mentine in timp.

De ce un avocat care pregateste dosarul pentru a fi trimis la Curtea Europeana trebuie sa aiba experienta in domeniu?

Iata lista raspunsurilor potrivite pentru a se trage concluziile potrivite:

  1. Trebuie sa cunoasca temeinic Conventia pentru Drepturile Omului. Cazurile castigate la CEDO au pornit de la faptul ca avocatii Grigoriu au stiut sa invoce incalcarea articolului X sau Y, prin urmare au intepretat prevederile legale in favoarea clientului lor.
  2. Sunt excelenti vorbitori de limba engleza si pot oricand reprezenta pe cineva cu succes in fata instantei, vorbind perfect engleza, pot redacta si traduce actele in limba engleza.
  3. Cunosc procedura admiterii dosarelor la CEDO. Nu este simpla deloc, fiindca desfasurarea procesului in tara trebuie rezumata si trebuie surprinsa esenta, adica partea care demonstreaza ca s-au incalcat drepturile persoanei in cauza, dar lor le plac dosarele grele.
  4. Stiu exact ce cauze sunt admise si care sunt respinse.
  5. Sotii Grigoriu fac o echipa pe cinste in viata, dar sunt si doi avocati care castiga cand lupta cot la cot impreuna pentru ca dreptatea clientului lor sa triumfe.

Este de la sine inteles ca o mare nedreptate facuta in tara poate fi corectata, daca victima erorii justitiare stiu cui sa se adreseze.
A.S. a fost condamnat 5 ani la inchisoare, nevinovat fiind si lucrul cel mai grav, a executat in intregime pedeapsa. Anii petrecuti in detentie puteau fi cei mai frumosi, cei mai rodnici, dar i-au fost furati in mod abuziv.
Mediul dur din penitenciar marcheaza pe viata. Psihicul lui A.C. a fost zdruncinat atat de atmosfera din inchisoare, cat si de nedreptatea facuta.

In final, statul roman a fost executat silit ca daunele morale sa ajunga, cum era si firesc, la cel nedreptatit. Anii aceia furati nu se pot da inapoi, tocmai de aceea statul trebuie sa plateasca scump o astfel de eroare, fiindca nimeni nu are dreptul sa se joace cu viata unui om. A. C. isi poate infiinta o firma cu banii obtinuti, poate calatori in lumea intreaga si este dreptul lui dupa tot ce i-a facut statul roman. Cazul Antohi seamana cu primul pana la un punct. Schimbarea completului de judecata si refuzul instantei finale de a audia niste martori-cheie a insemnat un proces neechitabil care a dus din nou la condamnarea statului roman.

Cazul Bragadireanu este induiosator. Mama detinutului a murit, iar acesta, stiind ca s-a comportat exemplar in detentie, a solicitat sa fie invoit, sa isi conduca mama pe ultimul drum. A fost refuzat, invocandu-se legea aflata in vigoare la acel moment, dar CEDO a corectat decizia spunand ca intr-o societate democratica ar trebui sa i se permita acest lucra, avandu-se in vedere comportamentul sau. E trist pentru oamenii din spatele gratiilor, sa afle ca persoana care le-a dat viata a murit, sa se gandesca la faptul ca este posibil ca acest lucru sa s-o fi intamplat din cauza lor si sa nu pot duce o floare si o lumanare persoanei care va pleca definitiv de pe acest pamant.

Cazul Bragadireanu a marcat o cotitura in justitia romaneasca, fiindca s-a creat un precedent de care pot beneficia toti detinutii. La multe dintre cazurile castigate nu sunt specificate decat articolele incalcate. Se pare ca articolul 3 este cel mai des incalcat de statul roman. Acest articol prevede ca detinutii sa fie tratati corect in inchisori si sa nu fie supusi unor tratamente inumane sau degradante. Cu mizeria din celule, cu refuzul consultului medical sau al tratamentelor stomatologice se intelege de ce statul roman are de platit atat de multe daune morale.

Multi dintre detinuti s-au imbolnavit grav dupa detentie, iar daca au fost condamnati nevinovati, suferinta a fost si mai mare. Statul ar trebui sa ofere detinutilor conditii sa iasa in aceeasi stare in care a intrat. Din pacate, lucrurile stau cu totul diferit, fiindca detinutii periculosi isi exercita suprematia asupra celorlalti cu o violenta iesita din comun. Cel care nu respecta „legile inchisorii” risca sa nu mai iasa viu dintre zidurile ei”.

Detinutii care au curaj sa denunte aceste tratamente inumane, abuzurile personalului au sanse sa primeasca despagubiri din partea statului roman si daca sunt nevinovati in acel loc, sa fie eliberati cat mai repede.

Sursa foto: bwhlegal.com