Hitler orbit de isterie patologica

Detalii

CategoriiEducatie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2699

Voteaza & Distribuie

Descriere

Hitler a facut multa vreme parada cu ranile suferite de el in transeele primului razboi mondial – a fost pe frontul de vest – mai ales cu orbirea sa partiala, provocata, pasamite, de gazele de lupta englezesti.


Cercetari noi arata ca aceasta poveste n-a fost decat o stratagema de-a dictatorului Germaniei naziste de a-si ascunde un trecut clinic mult mai grav: isteria patologica. In Mein Kampf, Hitler descrie atacul cu gaze din octombrie 1918 al britanicilor, la Ypres, cand asupra trupelor germane din transeele innoroite a fost lansat „un gaz galben, necunoscut noua." Pana dimineata, ochii viitorului Fuhrer erau



„ca niste carbuni incinsi, iar in jurul meu era doar bezna",





Hitler


Adolf Hitler




scrie el in cartea de capatai a nazismului, confectionandu-si o imagine de luptator neinfricat, invins insa de perfidia armelor chimice ale Albionului. Insa istoricul Thomas Weber, de la Universitatea din Aberdeen, a dat de urma unor scrisori ramase nepublicate, schimbate intre doi neurologi americani, in 1943, care spulbera mitul lui Hitler.


Corespondenta citata de Weber arata ca Otfried Foerster, un neurochirurg german celebru, cercetase dosarul medical al lui Hitler. El a descoperit astfel ca Fuhrerul fusese tratat pentru ambliopie isterica, o boala psihica in urma careia bolnavii isi pierd vederea pentru ca sunt convinsi ca au orbit. Cauza poate fi o groaza extrema sau un soc nervos.


Dr. Thomas Weber afirma ca au existat zvonuri conform carora orbirea lui partiala a lui Hitler din primul razboi mondial avusese cauze psihosomatice, insa este pentru prima data cand s-au gasit dovezi concrete. Weber arata ca descoperirea scrisorilor schimbate intre cei doi neurologi americani este cruciala, deoarece



„dosarul medical al lui Hitler, aflat in arhivele spitalului militar Pasewalk, din Germania, a fost distrus."



Istoricul britanic arata ca Hitler a facut eforturi considerabile pentru ascunderea adevarului si a dosarului sau medical.



„Cei doi oameni care au avut acces direct la dosar au fost lichidati imediat ce Hitler a preluat puterea, iar altii s-au sinucis sau au murit in conditii bizare, incredibile",



afirma dr. Weber. El adauga ca



„Hitler a terminat primul razboi mondial ca un lup singuratic, dispretuit de camarazii sai de transee, fara sa fi exercitat niciodata comanda, insa a devenit, dintr-o data, un lider carismatic, care a preluat conducerea Germaniei".



Dictatorul Reichului nazist a mers pana intr-acolo incat si-a lichidat si fostii camarazi care stiau de caderea lui nervoasa. Potrivit lui Weber, si unor altor studii, starea mentala a lui Hitler ar putea explica schimbarile dramatice din comportamentul sau extrem. Aceste descoperiri fac lumina si in ceea ce priveste starea de sanatate mintala a lui Hitler in timpul celui de-al doilea razboi mondial.



„Faptul ca nu ar fi putut fi capabil sa reziste la stresul si tensiunile exercitate asupra lui in razboi este un lucru foarte semnificativ",



subliniaza istoricul britanic. Detalii despre orbirea „isterica" a lui Hitler apar in cartea scrisa de el pe aceasta tema. De asemenea, cercetarile sale si ale unor istorici din SUA arata ca afirmatiile frecvente facute de Hitler, caporal in primul razboi mondial, cum ca si-ar fi riscat viata de nenumarate ori pe frontul de vest, erau doar niste minciuni.


Departe de a fi un luptator neinfricat, Hitler si-a petrecut mare parte din timp in spatele frontului, la kilometri distanta de transeele unde mureau camarazii sai, fiind mai mult un „baiat de mingi", care facea diferite comisioane ofiterilor, primind si Crucea de Fier (de doua ori), datorita relatiilor sale cu cei care faceau recomandarile pentru acordarea decoratiei.


Dupa primul razboi mondial, Hitler a participat la o singura intalnire cu veteranii din unitatea sa (Regimentul 16 bavarez de rezerva), insa a fost primit cu raceala, fiind stiuta preocuparea sa pentru evitarea focului luptei. Este posibil ca istoria sa fi avut o alta turnura daca s-ar fi stiut ca Hitler a cazut prada isteriei si ca nu facea fata stresului in calitate de lider national.