Chiar și cei care studiază engleza de mai mulți ani pot întâmpina dificultăți atunci când scriu sau vorbesc în această limbă. Mulți români învață reguli de gramatică în școală sau la cursuri, însă experiența practică arată că anumite tipare de greșeli se repetă constant. Îmbunătățirea acestor aspecte nu necesită ani de studiu suplimentar. Este suficient să înțelegem de ce apar greșelile și cum pot fi corectate.
În limba engleză, un substantiv are nevoie de un determinant, fie un articol, fie un adjectiv posesiv, fie un număr sau un quantifier precum some sau any. Un determinant este un cuvânt care determină sau completează substantivul, indicând cantitatea sau specificitatea acestuia. Dacă în limba română putem folosi substantivul fără un determinant (Avem lapte?), în engleză este greșit să construim fraza fără el (Do we have any milk? e forma corectă). La fel, în română putem spune „Merg în parc”, dar în engleză avem nevoie de un articol, „I am going to the park”.
Una dintre cele mai frecvente greșeli ale românilor este traducerea cuvânt cu cuvânt a expresiilor din limba română în engleză. În timp ce această metodă poate părea rapidă și simplă, rezultatul este adesea o propoziție nefirească sau chiar incorectă din punct de vedere gramatical. Limba engleză are structuri și expresii proprii, iar traducerea literală ignoră aceste diferențe. De exemplu, în română spunem „Am 25 de ani”, dar în engleză vom spune „I am 25 years old”. Vârsta se exprimă întotdeauna cu verbul „to be” și cu expresia „years old”, nu cu verbul „have”, cum se face în română.
O greșeală frecventă întâlnită la români este utilizarea incorectă a timpurilor verbale. În limba română, contextul temporal se exprimă adesea mai flexibil, iar uneori, timpul verbului se deduce din adverbe sau din context. În engleză însă, alegerea corectă a timpului verbal este esențială pentru ca propoziția să fie corectă și să transmită exact sensul dorit. În română e corect să spunem „Mâine merg la doctor”, pe când în engleză vom folosi verbul la timpul viitor: „Tomorrow I will go to the doctor”.
Dacă în română întrebăm „Îl cunoști?”, în engleză, întrebarea se formulează cu auxiliarul „do” sau „does”, astfel că forma corectă este „Do you know him?”. Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care românii le fac în engleză este formularea greșită a întrebărilor, de forma „You know him?”.
În final, o mare greșeală pe care o fac mulți români și nu numai este să aleagă tăcerea de teama greșelilor. Vorbind limba engleză (sau orice limbă străină) de câte ori ai ocazia, vei căpăta experiență și ușurință în exprimare. La fel de mult ajută lectura în limba engleză sau varianta pentru cei ocupați, ascultarea de podcasturi și audiobooks.
Sursa foto: pexels.com
Folosirea unui determinant greșit sau lipsa lui
În limba engleză, un substantiv are nevoie de un determinant, fie un articol, fie un adjectiv posesiv, fie un număr sau un quantifier precum some sau any. Un determinant este un cuvânt care determină sau completează substantivul, indicând cantitatea sau specificitatea acestuia. Dacă în limba română putem folosi substantivul fără un determinant (Avem lapte?), în engleză este greșit să construim fraza fără el (Do we have any milk? e forma corectă). La fel, în română putem spune „Merg în parc”, dar în engleză avem nevoie de un articol, „I am going to the park”.
Traducerea literală din română
Una dintre cele mai frecvente greșeli ale românilor este traducerea cuvânt cu cuvânt a expresiilor din limba română în engleză. În timp ce această metodă poate părea rapidă și simplă, rezultatul este adesea o propoziție nefirească sau chiar incorectă din punct de vedere gramatical. Limba engleză are structuri și expresii proprii, iar traducerea literală ignoră aceste diferențe. De exemplu, în română spunem „Am 25 de ani”, dar în engleză vom spune „I am 25 years old”. Vârsta se exprimă întotdeauna cu verbul „to be” și cu expresia „years old”, nu cu verbul „have”, cum se face în română.
Folosirea incorectă a timpurilor verbale
O greșeală frecventă întâlnită la români este utilizarea incorectă a timpurilor verbale. În limba română, contextul temporal se exprimă adesea mai flexibil, iar uneori, timpul verbului se deduce din adverbe sau din context. În engleză însă, alegerea corectă a timpului verbal este esențială pentru ca propoziția să fie corectă și să transmită exact sensul dorit. În română e corect să spunem „Mâine merg la doctor”, pe când în engleză vom folosi verbul la timpul viitor: „Tomorrow I will go to the doctor”.
Formularea greșită a întrebărilor
Dacă în română întrebăm „Îl cunoști?”, în engleză, întrebarea se formulează cu auxiliarul „do” sau „does”, astfel că forma corectă este „Do you know him?”. Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care românii le fac în engleză este formularea greșită a întrebărilor, de forma „You know him?”.
În final, o mare greșeală pe care o fac mulți români și nu numai este să aleagă tăcerea de teama greșelilor. Vorbind limba engleză (sau orice limbă străină) de câte ori ai ocazia, vei căpăta experiență și ușurință în exprimare. La fel de mult ajută lectura în limba engleză sau varianta pentru cei ocupați, ascultarea de podcasturi și audiobooks.
Sursa foto: pexels.com

